Skip to content

Ce câștigă UE de la aderarea Republicii Moldova? Continuare

Mai 17, 2010

Am plasat, ceva mai devreme, un comentariu foarte scurt, pe pagina mea, despre iniţiativa Ministerului Educaţiei de a organiza un concurs de eseuri cu genericul anunţat în titlu.

Sunt foarte sinceră: nu m-am aşteptat că acest comentariu va avea atâtea vizualizări. La început, credeam că titlul este intrigant. Un pic mai târziu, mi-am dat seama că, de fapt, numeroasele vizualizări se datorează dorinţei elevilor / liceenilor de a găsi cât mai multe informaţii „la temă”, pentru a-şi „facilita” procesul de lucru la scrierea eseului.

A apărut chiar şi un comentariu, în care am fost întrebată, unde pot fi găsite compuneri despre ce ar avea de câştigat Uniunea Europeană de la integrarea Moldovei. Am promis că voi reveni la subiect. Numai că nu voi încerca acum să scriu nişte „compuneri”, ci mai degrabă vă voi propune nişte sfaturi practice de care, dacă veţi ţine cont, poate că veţi reuşi să convingeţi membrii juriului că eseul vostru este cel mai bun.

Propunându-vă aceste sfaturi, mă voi baza pe propria experienţă de membru al juriului la Concursul „Cel mai bun şef de grupă al ASEM”, ediţia 2007, când mai mulţi şefi de grupă de la instituţia nominalizată au parcurs câteva probe de concurs, pentru a demonstra că ei sunt cei mai buni.

De asemenea, mă voi baza pe schimbul de informaţii care a fost, timp de mai mulţi ani, cu actuali şi foşti studenţi, care au participat la mai multe concursuri, unde una dintre probe era scrierea eseului: Burse de Merit, Bursa Moldcell (cu siguranţă, sunt şi altele).

Deci, dragi elevi şi liceeni, atunci când aveţi de scris un eseu, încercaţi să înţelegeţi cât mai bine posibil tema anunţată şi cine sunt iniţiatorii ideii de a scrie eseul respectiv.

Integrarea Moldovei şi beneficiile acesteia pentru Uniunea Europeană. Nu ştiu cât de mult trebuie să foloseşti http://www.google.com sau alte motoare de căutare pentru a găsi eventualele beneficii. Personal, cred că acestea se limitează la… forţa de muncă ieftină. Calificată? Aşa se declară. Tot de noi. Că europenii sau cetăţenii altor state nu prea cred în asta. Prea puţini sunt cei care, având diploma de studii superioare sau de magistru, doctorat, sunt încadraţi la muncă în organizaţii prestigioase de peste hotare, cu salarii atât de mult râvnite. Vi se va spune, cu diferite ocazii, că diplomele noastre de licenţă sunt recunoscute peste hotare. Nimeni nu neagă acest fapt, o dovadă în acest sens fiind numeroasele solicitări ale foştilor studenţi moldoveni, care au nevoie de suplimentul la diplomă. Chiar dacă şi-au primit diploma şi cu 10-15 ani în urmă. Apropo, se solicită suplimentul în engleză sau franceză. Dar acest lucru nu înseamnă, în mod automat, că angajatorii din străinătate abia aşteaptă specialiştii moldoveni, în detrimentul celor „autohtoni”…

Ce altceva ar mai câştiga Uniunea Europeană? Gaze, petrol, aur, cărbune etc. noi nu avem. Infrastructură dezvoltată… Dacă ar fi, poate că s-ar vorbi mai serios şi despre dezvoltarea turismului rural. Dar! Nici turism rural dezvoltat nu avem. De ce? Pentru că vecinii noştri sunt Ucraina şi România, ţări care au şi mare, şi munte – locuri de atracţie pentru turişti. Noi ce avem? Orheiul Vechi? Cetatea Sorocii? Ei şi? Sunt sate minunate, cu locuri foarte frumoase, situate pe malul Nistrului, dar să auziţi ce zic străinii atunci când merg pe drumurile moldoveneşti!!! De fapt, pentru a afla opinia lor vis-a-vis de „drumurile noastre toate” nu e neapărat ca aceştia să iasă din capitală. „Tabloul” drumurilor din Chişinău este suficient pentru a-ţi „desena” o impresie despre ce se face „mai departe”…

Ca să nu mai fac referire şi la alte lucruri de-ale noastre, prea puţin atrăgătoare pentru turiştii străini, voi concluziona că UE va avea de „câştigat” numeroase probleme, inclusiv „diferendul transnistrean”, sărăcia unei importante părţi a populaţiei Moldovei, corupţia, care trece ca o linie roşie peste toate domeniile de activitate de la noi… Şi multe altele.

S-ar putea să fiu învinuită că sunt negativistă, pesimistă etc. Iată aşa, dragi elevi şi liceeni, dacă veţi scrie despre toate astea în eseurile voastre, credeţi-mă, nici un membru al juriului nu va citi mai mult decât 2-3 alineate. Pentru că sunt lucruri arhi-cunoscute.

Deci, pentru a evita nepăsarea juriului, trebuie să născociţi ceva foarte bun, frumos şi important despre ţara noastră. Să identificaţi acele valori cu care se poate mândri Moldova (hărnicia şi ospitalitatea moldovenilor, frumuseţea fetelor / femeilor, capacităţile deosebite de care dispun tinerii de la noi, numărul mare al specialiştilor cu studii superioare, inclusiv al doctorilor în diferite domenii etc.).

Nu vă limitaţi la descrierea problemelor şi nevoilor moldovenilor. E de dorit să propuneţi şi anumite soluţii. Imaginaţi-vă că vorbiţi cu anumiţi investitori străini, care vor să vină în oraşul / satul vostru şi analizează situaţia de la voi, pentru a se decide în ce anume să investească. Voi ce le-aţi sugera?

Eseul vostru trebuie să fie cât mai optimist, cu propuneri reale, constructive pentru problemele pe care le abordaţi. Şi ce e mai important: mai întâi de toate, voi înşivă să credeţi în ceea ce scrieţi.

De regulă, eseurile nu sunt scrise la calculator. Iar acest lucru înseamnă că trebuie să fiţi atenţi la caligrafie, greşeli gramaticale şi stilistice. Dacă nu sunteţi siguri de prietenia voastră cu stilistica şi gramatica, nu construiţi fraze lungi. Limitaţi-vă la propoziţii scurte, care pot fi desfăşurate prin altele.

Este bine să scrieţi cât mai concis. Iar lucrurile care vă par cele mai importante, plasaţi-le în prima parte a eseului, ca în continuare să desfăşuraţi ideile voastre. Gândiţi-vă la faptul că un număr restrâns de membri ai juriului vor avea de citit sute de eseuri. În acest caz, se poate întâmpla că, dacă „opera” cuiva nu prezintă interes din primele alineate, ea riscă să rămână necitită.

Dacă aveţi citate celebre, e de dorit să indicaţi sursa. Şi apropo de sursă. Chiar este binevenit atunci când faceţi referire la anumite subiecte, să menţionaţi sursa din care vă inspiraţi. Să nu credeţi că, în acest sens, vor trage la cântar surse de tip http://www.google.com. Aici sunt mai apreciate surse tip manuale, reviste specializate, site-uri serioase, specialişti cu renume, fie din Moldova, fie din străinătate.

Chiar dacă nu prea dispuneţi de timp, încercaţi să evitaţi şi abrevierile, de exemplu: pt sau p/u în loc de „pentru”, vb în loc de „vorbesc”, d/ce în loc de „deoarece” ş.a.

Dacă foile pe care scrieţi eseul vor fi împânzite de corectări, săgeţi şi alte „indicatoare” de acest gen, veţi fi în pierdere. Pentru aceasta, este bine (chiar dacă multora nu le place) să scrie mai întâi pe „maculator” şi apoi să se scrie „pe curat”.

Ce să mai zic? Orice eseu aţi scrie, la orice temă vi s-ar propune, este bine să scrieţi propriile opinii. Pentru că dacă veţi copia alineate sau chiar pagini întregi din internet, fără măcar a schimba diacriticile („s” în loc de „ş”, „t” în loc de „ţ”, „a” în loc de „ă”, „a” sau „i” în loc de „î” / „â”), eseul vostru riscă să rămână în afara atenţiei juriului…

Parcă asta am avut de spus la capitolul sfaturi practice.

M-aş bucura mult să ştiu că ele, aceste sfaturi, au prins bine cuiva.

P.S. Un lucru foarte important: După ce scrieţi eseul vostru, citiţi-l neapărat. Cel puţin o dată. La sigur veţi găsi unele lucruri care trebuie redactate.

2 comentarii leave one →
  1. Iulie 10, 2010 2:23 pm

    Am scris si eu un articol despre aceast subiect………daca veti avea timp, da rog sa il cititi si sa imi faceti observatiile de rigoare, in caz ca daca sunt….Mersi

    • Iulie 11, 2010 3:02 pm

      Dragă Natalia, am citit cu atenţie eseul tău (http://civilizatie-natalis.blogspot.com/2010/07/ce-castiga-uniunea-europeana-de-la_10.html) despre ce ar câştiga UE de la aderarea Moldovei. Ceea ce mi-a plăcut, din start, că nu ai pus accent pe ospitalitatea proverbială a moldovenilor (lucru de care, uneori, ţi se face silă când auzi… pentru că, până la urmă, nu mai suntem noi chiar aşa…). Nu ai accentuat nici pitorescul locurilor din Moldova: la urma urmei, ce avem noi deosebit faţă de vecinii noştri, România şi Ucraina? Nimic!
      Ai accentuat, în schimb, forţele de muncă ieftine şi, involuntar, mam trezit în una din cele mai sărace ţări asiatice, populaţia cărora invadează lumea anume din cauza sărăciei. Sunt oare aceste braţe şi calitative? Hai să credem că e adevărat. Dar nimeni, cu regret, nu face vreo statistică, câţi din miile de absolvenţi ai universităţilor moldoveneşeti îşi găsesc un loc de muncă, potrivit specialităţii înscrise în diplomă, şi aici, în Moldova, şi în străinătate.
      Ai atins şi problema cea mai mare a Moldovei – Transnistria. Sunt sigură că mai multă lume de pe la noi înţelege că această problemă nu va fi rezolvată niciodată, oricât de multe eforturi am depune noi şi oricât de multe granturi s-ar oferi în acest scop. Dar cât de mulţi din aceştia ar recunoaşte, public, că o soluţie ar fi „despărţirea” Moldovei de Transnistria? Foaaaaaaaaaaaarte puţini! Şi găsesc şi o explicaţie (oricât de subiectivă ar fi ea!).
      Diferendul transnistrean rămâne a fi un subiect la modă pentru politicieni, mai ales în campaniile electorale, dar şi pentru sutele de ONG-uri „specializate” în problema transnistreană şi în atragerea granturilor oferite anume în acest scop…
      Astfel, nu numai politicienii nu ar accepta despărţirea noastră de partea din est a Moldovei, dar nici populaţia din dreapta Nistrului (cât despre cea din stânga râului… nu se ştie cât de mult îşi doresc ei „unirea” Transnistriei cu Moldova, mai ales când văd câte fărădelegi sunt aici, iar la ei continuă să fie, cât de cât, „ordine” de tip sovietic).
      Dacă ai participa cu acest eseu la un concurs asemănptor cu cel anunţat de Ministerul Educaţiei, cred că ai avea şanse ca lucrarea ta să fie citită. În ce priveşte vreun premiu… depinde de cine va fi în juriu. Da roricum, cred că e foarte bine că tinerii se implică în abordarea unor astfel de subiecte.
      Îţi doresc mult succes!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: