Skip to content

Ce-mi doresc de ziua mea?

Februarie 22, 2011

Ori de cîte ori îmi bate la uşă o aniversare, încerc să fac un bilanţ al realizărilor obţinute timp de un an, dar şi al problemelor rămase nerezolvate. Exact cu un an în urmă, am scris despre cei 35 de ani pe care i-am primit în viaţa mea (de parcă ei m-ar fi întrebat, vreau eu să-i primesc sau nu…). Şi iată ce a ieşit. https://tatianarosca.wordpress.com/2010/02/23/femeia-la-35-de-ani/

Este vreo excepţie în acest an? Hmmm…. Nu prea! Doar că aniversarea din acest an m-a prins într-o dispoziţie mai puţin dorită de mine. Mai întîi, mi s-a îmbolnăvit fetiţa – mi-a venit de la şcoală cu dureri de cap şi cu febră (37.0 – 37.5 – cel mai vesel!). Mi-a fost teamă de spital, dar… pînă la urmă, am evitat „călătoria”, am început tratamentul acasă. Iar 2 zile mai tîrziu… de ce să nu dea semne de răceală şi băiatul? Hai să tuşim, hai să strănutăm… Maaaaare bucurie!!!

După cîteva zile de „închisoare” „domestică”, azi am evadat! Am venit pînă la serviciu, pentru că, credeţi-mă, chiar nu am mai rezistat să fiu prizoniera şotiilor copiilor mei! Cred că orice mamă, cînd are deosebita ocazie de a sta acasă cu copiii mici mai mult de 2 zile la rnd, mă va înţelege cînd voi spune, cît de biiiiiiiiine m-am simţit zilele acestea! Mai ales că, în final, răceala lor s-a transformat într-o formidabilă răguşeală!!! Două Babe Cloanţa, ce mai!

Nu pot neglija scrisoarea ce mi-a pregătit-o fetiţa, pusă în plic şi înmînată azi dimineaţă, de cum s-a trezit… Îmi şi imaginez cum va zîmbi, peste „n” ani, cînd îi voi da această scrisoare, s-o citească…

Ce sens mai are să scriu, acum, vreo poveste despre ce mi-aş dori de la viaţă, într-o zi de sărbătoare?🙂 Îmi doresc doar ca cei doi prichindei ai mei să fie cît mai sănătoşi, pentru ca să nu mai lipsească de la şcoală, respectiv, de la grădiniţă. Să am cît mai mult de scris la serviciu, ca să nu reuşesc să mă plictisesc. Să am mai des ocazia de a mă întîlni cu cei care îmi sînt dragi şi care îmi sînt alături nu doar la 22 februarie… Că celelalte… vin odată cu eforturile depuse, cu insistenţa de care dăm dovadă, de capacitatea noastră de a ne descurca în situaţiile mai dificile cu care ne confruntăm în prezent, dar şi de inteligenţa şi măiestria celor „de sus” de a lucra în aşa fel, ca şi noi, cei „mai mici”, să putem înscrie noi realizări în propriul palmares…


No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: