Skip to content

Situaţia copiilor în Republica Moldova în anul 2010

Mai 31, 2011

În ajunul Zilei Mondiale a Copiilor, Biroul Naţional de Statistică a făcut publice un raport privind situaţia copiilor din Moldova, în anul 2010. Sunt cifre – multe şi interesante. Fără prea mari schimbări, le-am preluat din materialul transmis de Ala Negruţaşef al direcţiei statistica socială şi a nivelului de trai, BNS. Dacă vă va ajunge răbdare să vedeţi cifrele de mai jos, la sigur veţi găsi câte ceva interesant.

Situaţia demografică

* La 1 ianuarie 2011, numărul populaţiei stabile în Republica Moldova a constituit 3560,4 mii persoane, din care 745,6 mii persoane, sau fiecare a cincia persoană, este în vârstă de până la 18 ani.

* Numărul născuţilor-vii în anul 2010 afost de 40,5 mii persoane sau cu 329 persoane (0,8%) mai puţin faţă de anul precedent. Rata natalităţii a rămas neschimbată şi a constituit 11,4 născuţi-vii la 1000 locuitori.

* Nivelul natalităţii în localităţile rurale este la un nivel mai înalt decât în localităţile urbane, fiind respectiv de 12,2% şi 10,2%. Mai mult de jumătate (51,3%) din numărul copiilor născuţi-vii au fost băieţi, rata de masculinitate fiind de 12,1%.

* Vârsta medie a mamei la prima naştere este de 23,5 ani. De regulă, femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai mică comparativ cu cele din mediul urban, respectiv la 22,7 şi 24,8 ani. Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vârstă a mamei, evocă concentrarea acestora până la vârsta de 30 ani (77% din total naşteri). Totodată, în anul 2010 s-a păstrat tendinţa de scădere a ponderii naşterilor la femeile în vârstă de până la 20 ani – 9,4% din numărul total al născuţilor-vii, faţă de 9,9% în 2009 (10,5 % – în 2008).

* Nivelul natalităţii extraconjugale rămîne a fi înalt, ponderea copiilor născuţi în afara căsătoriei fiind de 22,4%. Din totalul născuţilor-vii, 30,0 mii (74,2%) revin mamelor care sunt la prima căsătorie, iar fiecare al doilea copil a fost născut în primii doi ani de căsătorie.

* Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâre judecătorească a constituit 11,5 mii cazuri sau cu 3,2% mai puţin faţă de anul 2009. În medie, la 1000 locuitori revin 3,2 divorţuri. Căsătoriile desfăcute în cazul cuplurilor cu copii minori au reprezentat 30% din total divorţuri, iar numărul copiilor minori afectaţi de desfacerea căsătoriei a fost de 4,7 mii persoane.

* O problemă rămâne a fi mortalitatea copiilor, inclusiv cea infantilă. Numărul copiilor decedaţi în vârstă de până la 1 an, în anul2010, aconstituit 476 copii, iar rata mortalităţii infantile fiind de 11,7 decedaţi sub un an la 1000 născuţi-vii.

* Principalele cauze de deces al copiilor în vârstă sub 1 an sunt stările ce apar în perioada perinatală – 39,9%, malformaţiile congenitale, deformaţiile şi anomaliile cromozomiale – 29,4%, bolile aparatului respirator – 13,4%, accidentele, intoxicaţiile şi traumele – 6,5%.

Figura 1. Cauze de deces pentru copiii în vârstă de până la 1 an, 2010 

* În anul 2010, numărul copiilor decedaţi în vârstă de 1-14 ani a constituit 35,2 persoane la 100 mii copii de vârsta respectivă. Mortalitatea copiilor în această categorie de vârstă se caracterizează prin preponderenţa accidentelor, intoxicaţiilor şi traumelor – 45,3%, după care urmează tumorile maligne – 20,5%, malformaţiilor congenitale – 10,5% şi bolile aparatului respirator – 6,4%.

Morbiditatea copiilor

* Pe parcursul anului 2010, în sistemul de sănătate au activat 438 medici pediatri sau 5,9 medici la 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani. Practic, fiecare al şaselea copil în vârstă de până la 18 ani a fost internat în una din instituţiile spitaliceşti.

Tabelul 1. Asigurarea medicală a copiilor, 2006-2010

2006

2007

2008

2009

2010

Numărul de medici-pediatri

496

464

440

453

438

la 10000 copii în vârstă de 0-17 ani

5,8

5,7

5,6

5,9

5,9

Numărul de paturi pentru copii

3663

3573

3591

3541

3536

la 10000 copii în vârstă de 0-17 ani

34,9

43,9

45,6

46,3

47,4

Copii internaţi în instituţiile spitaliceşti, mii

125,3

126,9

134,9

136,1

131,1

la 10000 copii în vârstă de 0-17 ani

1457

1558

1714

1647

1753

* În primul an de viaţă, copiii cel mai mult suferă de boli ale aparatului respirator (725 cazuri la 1000 copii), anemie (237 cazuri la 1000 copii), patologii perinatale (151 cazuri la 1000 copii) şi boli ale sistemului nervos (104 cazuri la 1000 copii).

Figura 2. Morbiditatea copiilor în primul an de viaţă, la 1000 copii, 2006-2010

* În anul 2010, morbiditatea generală a copiilor (0-17 ani) se caracterizează prin predominarea bolilor aparatului respirator (296 cazuri la 1000 persoane), bolilor infecţioase şi parazitare (63 cazuri la 1000 persoane), bolilor sistemului nervos (35 cazuri la 1000 persoane), aparatului digestiv (27 cazuri la 1000 persoane), bolilor pielii şi ţesutului celular subcutanat (42 cazuri la 1000 persoane) şi a afecţiunilor sângelui şi organelor hematopoietice (24 cazuri la 1000 persoane) (vezi anexa, tabelul 9).

* În medie la 100 mii copii, revin 1617 cazuri de infecţii intestinale acute, 2172 cazuri de enterobioză, 505 cazuri de ascaridoză. Totodată, se înregistrează mai puţin cazuri pentru dizenteria bacteriană, scarlatină, trichocefaloză şi hepatita virotică (B).

Tabelul 2. Morbiditatea copiilor în vârstă de 0-17 ani de unele boli infecţioase, 2007-2010

 

Numărul cazurilor de îmbolnăviri

La 100 000 copii din grupa

de vârstă respectivă

2007

2008

2009

2010

2007

2008

2009

2010

Infecţii intestinale

Salmoneloze

411

270

381

517

49

34

49

69

Infecţii intestinale acute

12394

11851

12819

12058

1404

1506

1676

1617

   din care, dizenteria bacteriană

960

565

414

383

109

72

54

51

Hepatite virale

Hepatite virale – total

174

73

30

18

20

9

4

2

inclusiv hepatita virotică B

16

3

1

2

2

0,4

0,1

0,3

Infecţii aerogene

Scarlatină

231

192

151

170

26

24

20

23

Parotidită epidemică

1149

16418

157

69

130

2086

21

9

Gripă şi infecţii acute ale căilor respiratorii, mii cazuri

105,8

87,6

179,8

95,4

11,9

11,1

23,5

12,5

Maladii de importanţă majoră pentru sănătatea publică

Purtători ai virusului imunodeficienţei umane (HIV)

7

14

11

1

2

1

Invazii parazitare

Ascaridoză

6224

5315

4301

3764

628

675

562

505

Trichocefaloză

77

65

57

63

8

8

7

8

Enterobioză

19715

18191

16985

16191

2149

2311

2221

2172

* Anual, peste 65 copii sunt înregistraţi cu morbidităţi de tumori maligne. Majoritatea cazurilor de îmbolnăviri ţin de ţesutul limfoid, urmate de cele ale creierului şi ale altor părţi ale sistemului nervos central. În anul 2010, la 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani, în medie, revin 9,9 cazuri noi de bolnavi cu tumori maligne.

Tabelul 3. Morbiditatea copiilor de tumori maligne pe grupe de vârstă şi sex, 2008-2010

2008

2009

2010

total

băieţi

fete

total

Băieţi

fete

total

băieţi

fete

Total bolnavi înregistraţi cu diagnosticul de tumori maligne, caz nou

65

39

26

73

45

28

74

42

32

inclusiv copii în vârstă de:
0-4

20

9

11

23

15

8

22

14

8

5-14

27

19

8

32

20

12

37

19

18

15-17

18

11

7

18

10

8

15

9

6

Cazuri la 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani

8,3

9,7

6,8

9,5

11,5

7,5

9,9

11,0

8,8

* Pe parcursul anului 2010, s-au înregistrat unele tendinţe de majorare a incidenţei maladiilor transmise pe cale sexuală, precum sifilisul şi triсhomoniaza. La 100 mii copii în vârstă de până la 14 ani, au revenit în medie câte 5 cazuri de sifilis, 3,6 cazuri de infecţii ano-genitale prin virusul herpetic, 2 cazuri de gonoree şi 3 cazuri de trihomoniază (vezi anexa, tabelul 11). Totodată, la 100 mii copii în vârstă de 15-17 ani, revin respectiv 74 cazuri de sifilis, 29 cazuri de gonoree şi 229 cazuri de trihomoniază.

* Numărul copiilor în vârstă de până la 17 ani purtători a virusului imunodeficienţei umane (HIV) a constituit 11 persoane sau cu 3 cazuri mai mult comparativ cu anul 2009. Pe parcursul anului, au fost depistaţi 2 copii infectaţi HIV care au făcut maladia SIDA.

* Incidenţa prin maladii psihice la copii în vârstă de până la 18 ani se caracterizează prin predominarea tulburărilor mintale cu caracter nepsihotic (517 cazuri la 100 mii copii) şi retard mintal (112 cazuri la 100 mii copii). După asistenţă consultativ-curativă s-au adresat, în anul 2010, 886 copii (vezi anexa, tabelul 12).

* Incidenţa tuberculozei active, în anul2010, aconstituit 25 cazuri noi la 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani. Riscul îmbolnăvirii de tuberculoză este mai mare pentru copiii în vârstă de 5-14 ani, practic, fiecare al patrulea caz nou de tuberculoză a fost înregistrat pentru această grupă de vârstă.

Tabelul 4. Morbiditatea copiilor de tuberculoză activă pe grupe de vârstă şi sexe, 2008-2010

2008

2009

2010

total

băieţi

fete

total

băieţi

fete

total

băieţi

fete

Total bolnavi înregistraţi cu diagnosticul de tuberculoză activă, caz nou

207

117

90

215

112

103

185

93

92

inclusiv copii în vârstă de:
0-4

59

35

24

66

39

27

34

19

15

5-14

90

55

35

84

40

44

93

44

49

15-17

58

27

31

65

33

32

58

30

28

Cazuri la 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani

26,3

29,0

23,4

28,1

28,5

27,6

24,8

24,3

25,4

Ponderea copiilor din mediul rural

58,9

64,1

52,2

58,1

60,7

55,3

60,9

61,8

58,7

* În anul 2010, examenelor de profilaxie au fost supuşi 680,6 mii copii în vârstă de 0-17 ani sau cu 11,6 mii persoane mai puţin comparativ cu anul precedent. Astfel, la 1000 copii examinaţi, 17,8 persoane suferă de acuitate vizuală scăzută, 9,2 sunt cu întârzieri în dezvoltarea fizică, 7,3 au dereglări de ţinută, 5,1 suferă de defecte de vorbire, 5,9 de scolioză şi 2,0 au acuitate auditivă scăzută. Paralel cu aceasta, 45,9% din total copii au fost supuşi controlului profilactic a cavităţii bucale, în baza căruia s-a constatat că fiecare al treilea copil  necesită asanare, din care 73,7% au fost asanaţi.

* Invaliditatea copiilor în vârstă de până la 18 ani se caracterizează prin creşterea numărului de cazuri de la 18,8 la 1000 copii de vârsta respectivă în 2005 până la 20 cazuri la 1000 copii în 2010. Principalele cauze ale invalidităţii copiilor sunt: tulburările mintale şi de comportament (4,1 cazuri la 1000 copii), bolile sistemului nervos (4,0 cazuri la 1000 copii), malformaţiile congenitale şi anomaliile cromozomiale (5,5 cazuri la 1000 copii) (vezi anexa, tabelul 15).

Educaţia

*  În învăţământul primar şi secundar general, în anul de studii 2010/2011, au fost cuprinşi 396,5 mii elevi, sau cu 4,6% mai puţin comparativ cu anul de studii anterior. Din numărul total de copii, 41,5% studiau în mediul urban, iar 58,5% – în mediul rural.

Tabelul 5.  Elevi în instituţii de învăţământ primar şi secundar general pe medii 

 

2005/2006

2006/2007

2007/2008

2008/2009

2009/2010

2010/2011

Total

519,0

493,5

462,8

436,1

415,5

396,5

 inclusiv:
          urban

211,2

200,6

188,6

178,0

170,4

164,7

          rural

307,8

292,8

274,2

258,0

245,1

231,8

* Din totalul elevilor cuprinşi în învăţământul primar şi secundar general, 140,5 mii (35,4%) reprezintă elevii din învăţământul primar, 193,3 mii (48,8%) – elevii din învăţământul gimnazial şi 62,7 mii (15,8%) elevi care au urmat cursurile de studii liceale.

* În perioada anilor 2000-2010, rata elev/profesor s-a micşorat de la 15 până la 11 persoane. În învăţământul primar, în medie, la un profesor revin 16 copii, în învăţământul gimnazial – 9 copii, iar în liceal – 12 copii.  Numărul mediu de elevi în clasă s-a redus până la 19 persoane faţă de 23 persoane în anul 2000/2001. Numărul de elevi la 10 mii locuitori a constituit 1114 elevi faţă de 1166 în anul de studii 2009/2010 şi 1737 elevi în anul 2000/2001.

Figura 3. Elevi în învăţământul primar şi secundar general la 10 mii locuitori
* La începutul anului de studii 2010/2011, în clasele Iau fost înscrişi circa 35 mii copii, înregistrând o diminuare cu 11,8% comparativ cu anul de studii 2005/2006. Ponderea copiilor înscrişi pentru prima dată în clasa I, care au fost încadraţi în programe de educaţie preşcolară, a constituit 97,7%, faţă de 91,5% în anul de studii 2009/2010.* În anul 2010, numărul absolvenţilor din învăţământul gimnaziala fost de 45,7 mii elevi, din care 22,2 mii fete. Paralel cu aceasta, 21,6 mii elevi au absolvit licee şi şcoli medii de cultură generală. După absolvirea învăţământului general obligatoriu, cea mai mare parte a absolvenţilor îşi continuă studiile în învăţământul secundar general – 47,7%, 21,8% optează pentru învăţământul secundar profesional şi 15,3% s-au orientat spre învăţământul mediu de specialitate.* În funcţie de medii, repartizarea absolvenţilor pe tipuri de instituţii este următoarea: în cazul gimnaziilor 36,2% din absolvenţi sunt din mediul urban şi 63,8% – din mediul rural. În ceea ce priveşte absolvenţii liceelor şi şcolilor medii de cultură generală, 65,4% din absolvenţi sunt din mediul urban, iar 34,6% respectiv din mediul rural.* Reţeaua instituţiilor de învăţământ special din ţară, organizat pentru copiii cu deficienţe (psihice, fizice, senzoriale, motorii, de limbaj, socio-afective şi de comportament sau cu deficienţe asociate) cuprinde 33 unităţi. Numărul elevilor înscrişi în învăţământul special, în anul de studii 2010-2011, a înregistrat o scădere cu 11,3% comparativ cu anul şcolar anterior şi a constituit 3148 persoane. Majoritatea elevilor din instituţiile nominalizate sunt cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală – 81,1%, cu auz slab – 7,5%, cu restanţe poliomielitice şi paralizii cerebrale – 5,1% copii, cu vederea slabă – 3,6%, deficienţe de auz – 2,7%.

Figura 4. Repartizarea elevilor din învăţământul special pe tipuri de deficienţe, anul de studii 2010-2011

Criminalitatea juvenilă

* Criminalitatea juvenilă include acele încălcări comise de minori, ale normelor penale şi de convieţuire socială care protejează ordinea publică, drepturile şi libertăţile individuale, viaţa, sănătatea şi integritatea persoanei.

* Pe parcursul anului 2010, din total infracţiuni înregistrate (33,4 mii cazuri), 1358 au fost comise de către minori. Pe parcursul ultimilor ani, se denotă o scădere a delincvenţei juvenile. Astfel, ponderea infracţiunilor comise de minori în total infracţiuni s-a redus de la 9,2% în anul 2005 până la 4,1% în anul 2010.

Figura 5. Infracţiuni săvârşite de către minori, 2005-2010

* Fie că sunt autori sau complici, minorii sunt implicaţi în săvârşirea diferitor tipuri de infracţiuni. Ierarhizarea fenomenului infracţionalităţii juvenile pe tipuri de infracţiuni evidenţiază o preponderenţă pentru furturi (65,4% din total infracţiuni), urmate de jafuri (8,4%). Totodată, minorii comit şi infracţiuni grave, cum ar fi violuri, leziuni corporale grave şi omoruri sau tentativă de omor.

Figura 6. Tipul infracţiunilor săvârşite de către minori, 2005 şi 2010 

* Una din caracteristicile ce conturează criminalitatea juvenilă în ultimii ani este creşterea numărului minorilor implicaţi în comiterea crimelor, inclusiv a crimelor în grup. Astfel, în anul 2010, ponderea infracţiunilor comise de minori în grup a constituit 19%, fiind în creştere pe parcursul ultimilor patru ani. În total, au fost relevaţi 1586 minori care au comis infracţiuni sau cu 17,2% mai mult comparativ cu anul 2009. La 100 mii copii în vârstă de până la 18 ani revin în medie 207 minori care au comis infracţiuni.

Figura 7. Minori care au comis infracţiuni, 2005-2010

* Două treimi din minorii culpabili de săvârşirea crimelor sunt persoanele în vârstă de 16-17 ani. Minorii în vârstă de 14-15 ani sunt implicaţi mai mult în comiterea furturilor, iar cei de 16-17 ani săvârşesc mai multe acte de tâlhărie (vezi anexa, tabelul 22).

* În ultimii ani, se constată o diversificare a formelor de încălcare a legii, prin apariţia unor forme noi de infracţiuni cum ar fi răpirea mijloacelor de transport. Astfel, în anul 2010, au fost reţinuţi 57 de adolescenţi, cu 34 mai mulţi comparativ cu 2009, care au comis astfel de infracţiuni, din care 82 la sută sunt persoanele în vârstă de 16-17 ani.

* Minorii sunt implicaţi tot mai frecvent într-o serie de fapte penale care atentează viaţa şi sănătatea personală. Pe parcursul anului 2010, au fost reţinuţi 30 de adolescenţi pentru comiterea de viol. În condiţiile reducerii nivelului general al criminalităţii juvenile, totuşi, în ultimii doi ani, au fost înregistrate mai multe cazuri de vătămări intenţionate grave (17 persoane). De regulă, aceste infracţiuni sunt săvârşite de către minorii în vârstă de 16-17 ani.

Figura 8. Minori care au comis vătămări intenţionate grave, 2005-2010

* În anul 2010, 27 minori au comis infracţiuni legate de droguri, comparativ cu 74 minori în anul 2005. Este alarmant faptul că în ultimii doi ani, numărul de infracţiuni a rămas constant, iar numărul minorilor care au comis aceste infracţiuni s-a micşorat. Infracţiunile legate de narcomanie ar putea căpăta o caracteristică nouă, cum ar fi comiterea de către o singură persoană a mai multor infracţiuni sau comiterea repetată a infracţiunii.

* Este bine cunoscut faptul că delicvenţa juvenilă este însoţită de frecvente fenomene ale absenteismului şi abandonului şcolar. Din total minori care au comis infracţiuni în 2010, 85,7% sunt persoane neîncadrate în sistemul de educaţie.

Minori condamnaţi. În anul 2010, pentru comiterea infracţiunilor au fost condamnate în total 7,8 mii persoane, inclusiv 410 minori sau fiecare a 20-a persoană condamnată. În general, numărul minorilor condamnaţi s-a micşorat, comparativ cu anul 2005, de 4,6 ori, iar comparativ cu anul precedent – cu 67 persoane. În medie la 100 mii minori în vârstă de 14-17 ani, revin 187 minori condamnaţi.

Figura 9. Numărul minorilor condamnaţi, 2005-2010

* Majoritatea minorilor sunt condamnaţi pentru furt – 185 persoane (45,1%), pentru jaf şi tâlhării – 64 persoane (15,6%), huliganism – 27 persoane (6,6%), crime legate de droguri – 16 persoane (3,9%) etc.

* Caracteristic pentru sistemul de sancţiuni al minorilor infractori este componenta măsurilor educative. Totuşi, cadrul sancţiunilor pentru minorii infractori nu poate fi redus doar la măsuri educative. O reacţie adecvată prin pedepse pentru minorii infractori care săvârşesc infracţiuni deosebit de grave este recurgerea la sancţiuni penale. Astfel, în anul 2010, fiecare al doilea minor condamnat a fost sancţionat condiţionat, fiecare al cincilea minor condamnat a primit pedeapsa prin munca neremunerată în folosul comunităţii (vezi anexa, tabelul 24). Pedeapsa cu închisoarea a fost aplicată în cazul a 74 minori sau, practic, fiecare al cincilea minor condamnat.

Minori în detenţie. Internarea unui minor în locuri de detenţie este o ultimă soluţie din perspectiva reeducării şi reintegrării în societate şi, nu în ultimul rând, din perspectiva protecţiei societăţii faţă de anumite pericole sociale. Numărul minorilor deţinuţi în instituţii penitenciare, în anul2010, a constituit 35 persoane, inclusiv 3 fete. Cel mai mare număr al minorilor în detenţie a fost înregistrat în anul 2006 (138 persoane), după care acesta a fost în descreştere ca urmare a amnistiei.

* Cele mai multe persoane care îşi ispăşesc pedeapsa în instituţiile penitenciare au fost condamnate pentru comiterea omorurilor – 10 persoane (41,7%), 3 persoane pentru viol (12,5%), câte 2 persoane pentru furt şi jaf (8,3%).

* Un alt fenomen caracteristic delicvenţei juvenile sunt „copiii străzii”. O mare parte din aceşti copii posedă un caracter predelicvent şi delicvent, dat fiind situaţiile limită cu care se confruntă. Dimensiunile exacte ale fenomenului „copiii străzii” nu sunt cunoscute. În Centrul de Plasament Temporar al Minorilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2010, au fost plasaţi provizoriu 1799 „copii ai străzii” sau cu 171 copii mai puţin comparativ cu anul 2009. Două treimi din aceşti copii sunt de vârstă şcolară, circa 7% au fost plasaţi ca urmare a practicării cerşitului, iar practic fiecare al treilea copil este plasat repetat în acest centru.

Protecţia socială a copilului

* Îndemnizaţiile la naşterea şi creşterea copilului sunt o formă de sprijin bănesc acordate prin intermediul sistemului de asigurări sociale. Mărimea medie a indemnizaţiilor unice acordate la naştere a fost în continuă creştere şi a constituit, în anul 2010, 1700 lei la naşterea primului copil, iar în cazul fiecărui următor copil – 2000 lei. Aceste indemnizaţii se acordă indiferent de statutul persoanei, asigurată sau neasigurată.

* Îndemnizaţia lunară pentru îngrijirea copiilor se stabileşte diferenţiat şi a constituit  675 lei pentru persoanele asigurate faţă de 250 lei în cazul celor fără asigurare. Pe parcursul ultimilor ani, este în creştere numărul persoanelor care au beneficiat de concediu parţial plătit pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani. În anul 2010, de această indemnizaţie au beneficiat 32,2 mii persoane faţă de 20,1 mii în anul 2005.

Tabelul 6. Mărimea medie a indemnizaţiilor pentru copii (lei), 2005-2010

  2005 2006 2007 2008 2009 2010
Îndemnizaţie unică la naşterea primului copil

500

800

1000

1200

1400

1700

Îndemnizaţie unică la naşterea fiecărui următor copil

500

800

1000

1500

1700

2000

Îndemnizaţie lunară pentru îngrijirea copilului

 

 

 

 

 

 

persoane asigurate (în vârstă de până la 3 ani)

149

182

230

322,6

478,9

675

persoane neasigurate (în vârstă de până la 1,5 ani)

100

100

100

150

150

250

Numărul beneficiarilor de concediu parţial plătit pentru creşterea copilului pînă la vârsta de 3 ani, mii persoane

20,1

25,2

24,8

27,2

29,3

32,2

* În condiţiile în care mărimea medie a indemnizaţiilor pentru copii a fost în creştere, totuşi, aceasta permite acoperirea minimului de existenţă pentru copii în proporţie de 50,1 la sută în cazul îndemnizaţiilor pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la 1,5 ani (persoane neasigurate). Totodată, raportul dintre indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 3 ani în cazul persoanelor asigurate a depăşit minimul de existenţă pentru copii în vârstă de până la 1 an cu 35,3%.

Tabelul 7. Raportul dintre indemnizaţiile pentru copii şi minimul de existenţă pentru copii

  2005 2006 2007 2008 2009 2010
Minimul de existenţă pentru copii, lei

715,6

851,9

1002,7

1267,4

1112,0

1258,1

               inclusiv după grupe de vârstă:
până la 1 an

273,0

333,6

394,3

491,0

451,0

498,8

1-6 ani

608,0

736,9

871,2

1091,8

964,3

1095,9

7-16 ani

784,6

952,2

1118,8

1400,0

1228,8

1409,3

Co-raportul dintre indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului şi minimul de existenţă pentru copii în vârstă de până la 1 an.
persoane asigurate (până la 3 ani)

54,6

54,6

58,3

65,7

106,2

135,3

persoane neasigurate (până la 1,5 ani)

36,6

30,0

25,4

30,5

33,3

50,1

* În decursul anului 2010, numărul copiilor rămaşi fără îngrijirea părintească a constituit 3101 copii, din care 1147 copii au fost plasaţi în instituţii de tip rezidenţial şi 1954 copii în servicii de tip familie.

* În Moldova, funcţionează 81 case de copii de tip familial, în care sunt plasaţi 307 copii.

* 182 de copii au fost adoptaţi de către cetăţenii Republicii Moldova, iar 30 de copii – de cetăţeni străini.

Piaţa muncii şi şomajul în rândurile adolescenţilor (15 – 17 ani)

* Conform rezultatelor anchetei asupra forţei de muncă în gospodării în anul 2010, din populaţia în vârstă de 15-17 ani, circa 9,2 mii persoane au fost economic active, ceea ce constituie 0,7% din populaţia economic activă pe ţară sau 5,2% în total populaţie din aceeaşi categorie de vârstă. Din numărul adolescenţilor economic activi, fiecare a treia persoană este elev.

* Începând cu anul 2002, se înregistrează diminuarea numărului de persoane ocupate. Numărul de şomeri a fost şi el în descreştere până în anul 2008, după care se înregistrează o creştere a acestui indicator. În acelaşi timp, este în creştere şi numărul persoanelor inactive. Dacă în 2002, ponderea persoanelor inactive în totalul populaţiei din această categorie de vârstă constituia 87,0%, atunci către anul 2010 valoarea acestui indicator a constituit 94,8%.

Figura 10.  Distribuţia tinerilor în vârstă de 15-17 ani după participarea în activitatea economică, 2002-2010

* Rata de activitate pentru persoanele în vârstă de 15-17 ani a constituit 5,2%, fiind superioară în cazul bărbaţilor (6,3%), comparativ cu femeile (4,2%), şi în mediul rural (6,4%) faţă de cel urban (2,8%).

Tabelul 8. Ratele de activitate pentru populaţia în vârstă de 15 – 17 ani, 2010 (%)

Total

Băieţi

Fete

Urban

Rural

Rata de activitate

5,2

6,3

4,2

2,8

6,4

Rata de ocupare

4,1

4,7

3,6

1,6

5,3

Rata şomajului

21,4

25,8

14,9

43,0

16,7

* Repartizarea populaţiei după activităţi denotă faptul că adolescenţii activau preponderent în agricultură – 73,6%, după care urmează activităţile de comerţ şi cele hoteliere – 11,9%, industrie – 6,4%, construcţii – 4,9%, etc.

Figura 11.  Distribuţia persoanelor adolescente după activităţi, 2010

* Analizând structura adolescenţilor ocupaţi după statutul ocupaţional, se constată că 31,7% din această categorie de vârstă sunt salariaţi, iar circa două treimi sunt lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi (respectiv 34,2% şi 34,1%).

Figura 12. Distribuţia adolescenţilor ocupaţi după statutul ocupaţional, 2010

* Din total adolescenţi ocupaţi, 62,1% au lucrat efectiv mai puţin de 40 ore pe săptămână, 13,4% au lucrat 40 ore pe săptămână, iar 16,6% au lucrat între 41 şi 49 ore pe săptămână.

Figura 13.  Distribuţia adolescenţilor ocupaţi după durata efectivă a săptămânii de lucru, 2010

* Din totalul tinerilor ocupaţi, 12,7% au declarat că sunt expuşi la locul de muncă unor factori care au impact negativ asupra sănătăţii. Ca şi în cazul altor categorii de populaţie, adolescenţii sunt încadraţi şi în activităţi informale în proporţie de 37 la sută din totalul adolescenţi ocupaţi în economie, iar 89,9% au avut un loc de muncă informal.

* Conform declaraţiilor membrilor gospodăriei, 1,1% din tinerii în vârstă de 15-18 ani sunt plecaţi peste hotare la lucru sau în căutare de lucru.

Caracteristica gospodăriilor cu copii

* Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice pentru anul 2010, gospodăriile ce au în întreţinere copii în vârstă de până la 18 ani au alcătuit 37,8% din total gospodării, ponderea acestora fiind mai mare în mediul rural, 38,6% faţă de 36,7% în urban.

* Din total gospodării cu copii, fiecare a doua gospodărie este cu un singur copil (53,2%), fiecare a treia cu 2 copii (35,6%) şi respectiv fiecare a zecea cu 3 şi mai mulţi copii (11,1%). Gospodăriile cu trei şi mai mulţi copii sunt caracteristice mai cu seamă pentru mediul rural (15,2%), iar cele cu un singur copil sunt majoritare în mediul urban (63,9%).

Figura 14. Structura gospodăriilor cu copii după numărul de copii în gospodărie, 2010

* Repartizarea gospodăriilor cu copii după tipul acesteia relevă faptul că cele mai frecvente sunt cuplurile familiale (48,3%), fiind urmate de gospodăriile monoparentale în proporţie de 5,4% şi alte gospodării cu copii (46,3%). În mediul urban, ponderea gospodăriilor monoparentale este cu 4,6% mai mare comparativ cu cel rural (respectiv 8,0% faţă de 3,4%). Situaţie analogică este caracteristică şi pentru cuplurile familiale, acestea fiind mai frecvente în mediul urban. Totodată, în mediul rural se regăsesc cele mai multe gospodării atribuite la categoria „alte gospodării cu copii”, acestea fiind cazurile gospodăriilor formate din mai multe nuclee familiale (vezi anexa, tabelul 28).

* Din total gospodării cu copii, cuplurile familiale cu 1-2 copii reprezintă 40 la sută, iar cele cu 3 şi mai mulţi copii reprezintă 6,8%. Gospodăriile monoparentale cu 1 copil reprezintă 3,6%, iar cele cu 2 şi mai mulţi copii – 1,8% din total gospodării cu copii.

* Din celelalte tipuri de gospodării cu copii se constată că cele cu un singur copil reprezintă 28,8% din total gospodării cu copii, 13,6% fiind cele cu 2 copii, iar cele cu 3 copii şi mai mult reprezintă 3,9%.

Figura 15. Repartizarea gospodăriilor cu copii după tipul gospodăriei şi numărul de copii, 2010 

* În fiecare a 5-a gospodărie cu copii cel puţin un membru este plecat peste hotare. Două treimi din aceste gospodării provin din mediul rural. În funcţie de numărul de copii, gospodăriile cu migranţi se repartizează după cum urmează: 52,0% reprezintă gospodăriile cu un singur copil, 38,2% cele cu doi copii şi restul fiind cele cu 3 copii şi mai mulţi.

* Sursele de venit ale gospodăriilor cu copii. Principala sursă de formare a veniturilor o constituie activitatea salariată (45,1%), fiind urmată de activitatea individuală agricolă (10,5%), activitatea individuală non-agricolă (8,0%) şi veniturile din prestaţii sociale (9,5%). Transferurile din afara ţării contribuie la formarea veniturilor în proporţie de 21,8%.

* În medie, veniturile disponibile ale gospodăriilor cu copii au fost de 808,6 lei lunar pe o persoană, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 2,5%, iar faţă de 2006 – cu 10,1%.

Tabelul 9. Veniturile disponibile ale gospodăriilor cu copii, 2006-2010 (în preţurile anului 2006)

2006

2007

2008

2009

2010

Venituri disponibile(medii lunare pe o persoană), lei

734,4

804,4

823,7

788,5

808,6

         inclusiv în %:
Venit din activitatea salariată

42,6

43,6

44,0

46,2

45,1

Venit din activitatea individuală agricolă

19,3

15,0

11,1

10,1

10,5

Venit din activitatea individuală non-agricolă

9,6

8,3

9,2

7,7

8,0

Venit din proprietate

0,3

0,3

0,3

0,1

0,1

Prestaţii sociale

6,5

6,8

7,1

8,8

9,5

pensii

4,3

4,6

5,0

5,6

5,5

indemnizaţii pentru copii

0,7

0,9

0,8

1,2

1,5

compensaţii

0,4

0,4

0,4

0,5

0,5

ajutor social

 –

 –

 –

0,1

0,4

Alte venituri

21,7

26,1

28,3

27,0

26,7

inclusiv transferuri din afara ţării

17,4

21,6

24,4

22,4

21,8

* Veniturile gospodăriilor din mediul urban depăşesc de 1,5 ori veniturile celor din mediul rural. În cazul gospodăriilor din mediul urban, veniturile din activitatea salariată au contribuit la formarea veniturilor disponibile în proporţie de 60,5%, iar în cazul celor din mediul rural – cu 29,9%. Totodată, indemnizaţiile pentru copii sunt mai semnificative pentru gospodăriile din mediul urban (1,8% faţă de 1,2% în mediul rural), iar în mediul rural o pondere mai mare revine alocaţiilor de ajutor social (0,8% faţă de 0,1% în mediul urban) şi pensiilor (6,2% faţă de 4,9% în mediul urban).

* Pe măsura creşterii numărului de copii în gospodărie, descreşte valoarea medie a veniturilor, de la 1282,8 lei lunar în cazul gospodăriilor cu 1 copil, până la  755,1 lei în cazul celor cu 3 şi mai mulţi copii (vezi anexa, tabelul 30).

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu copii. În medie, o gospodărie cu copii a înregistrat, în anul 2010, cheltuieli lunare în valoare de 893,5 lei pe o persoană. Preponderent, cheltuielile acestor gospodării au fost orientate pentru necesarul de consum alimentar (40,8%), după care urmează cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei (16,0%), îmbrăcăminte şi încălţăminte (12,5%). Celelalte cheltuieli au avut drept destinaţie: transport (5,4%), îngrijire medicală şi sănătate (5,1%), comunicaţii (5,0%), dotarea locuinţei (4,1%) etc.

* Este vizibilă influenţa mediului de reşedinţă asupra nivelului absolut al cheltuielilor de consum, care variază între 1129,9 lei în urban şi 738,1 lei în rural. Totodată, în timp ce gospodăriile cu copii din rural îşi orientează cea mai mare parte a cheltuielilor spre produse alimentare (44,0%), în mediul urban ponderea pentru aceste cheltuieli este de 37,7%.

Tabelul 10. Structura cheltuielilor de consum ale gospodăriilor cu copii, 2006 – 2010 (în preţurile anului 2006)

2006

2007

2008

2009

2010

Cheltuieli de consum(medii lunare pe o persoană), lei

858,4

896,9

867,5

868,0

893,5

             inclusiv în %:
Produse alimentare

43,5

43,1

39,4

41,2

40,8

Băuturi alcoolice, tutun

2,5

2,4

1,7

1,8

1,8

Îmbrăcăminte, încălţăminte

13,1

13,4

14,7

13,9

12,5

Întreţinerea locuinţei

13,1

12,2

14,8

14,3

16,0

Dotarea locuinţei

4,8

5,0

5,4

3,7

4,1

Îngrijire medicală şi sănătate

4,4

4,4

4,3

5,1

5,1

Transport

5,5

5,3

4,7

5,0

5,4

Comunicaţii

4,3

4,7

5,4

5,3

5,0

Agrement

2,3

2,7

2,6

2,2

1,7

Învăţământ

0,5

0,4

0,5

0,6

1,1

Hotele, restaurante, cafenele etc.

2,4

2,3

2,2

2,3

2,1

Diverse

3,6

4,1

4,3

4,7

4,4

* Cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu 3 şi mai mulţi copii reprezintă 63,3% din cele ale gospodăriilor cu un singur copil şi 73,1% din cheltuielile gospodăriilor cu doi copii. Cele mai avantajate gospodării rămân a fi cele cu un singur copil, cheltuielile cărora au depăşit de 1,6 ori cheltuielile gospodăriilor cu trei copii şi mai mulţi. Indiferent de numărul de copii în gospodărie, principalele destinaţii ale cheltuielilor de consum fiind produsele alimentare, întreţinerea locuinţei, îmbrăcăminte şi încălţăminte (vezi anexa, tabelul 31).

* Dintre principalele grupe de produse alimentare intrate în consumul gospodăriilor cu copii, lunar, în anul 2010, pâinea şi produsele de panificaţie au constituit 8,4 kg/persoană, carnea – 2,5 kg/persoană, laptele – 14,0 litri/persoană, cartofii şi legumele – 10,3 kg/persoană.

* Pe medii de reşedinţă, consumul se diferenţiază în favoarea gospodăriilor din urban, care consumă lunar mai multe produse bogate în proteine, cum ar fi carne (2,7 kg/persoană faţă de 2,4 în rural), lapte (15,4 litri/persoană faţă de 13,1 în rural) şi ouă (13,3 bucăţi/persoană faţă de 10,8 în rural). În rural însă, se remarcă un consum mai mare de produse de panificaţie (9,2 kg/persoană faţă de 7,1 în urban), cartofi şi legume (10,5 kg/persoană faţă de 10,2 în urban), care, de fapt, şi determină un surplus caloric faţă de mediul urban (vezi anexa, tabelul 33).

* Condiţiile de trai ale gospodăriilor cu copii. Dotarea locuinţelor cu comodităţirelevă nivelul deconfortal locuinţelor, care implicit are influenţe asupra stării de sănătate a copilului.Gospodăriile cu copii au acces la apeduct în proporţie de 64,8%, baie/duş – 45,3%, sistem de canalizare – 37,4%, grup sanitar în interiorul locuinţei – 37,4%.

Figura 16. Dotarea locuinţelor cu principalele comodităţi, în anul 2010 

* Dat fiind că în mediul urban locuinţele gospodăriilor au presupus şi conectarea la reţele centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi termoficare, respectiv gospodăriile cu copii din mediul urban beneficiază într-o proporţie mai mare de asemenea utilităţi în interiorul locuinţei: apă caldă – 72,5%, baie/duş – 79,6%, grup sanitar – 76,3%, apeduct – 92,0% etc. În schimb, populaţia rurală, datorită condiţiilor specifice, este limitată de aceste facilităţi de confort. În afara iluminării electrice şi telefonia fixă, celelalte facilităţi sunt accesibile într-o proporţie mai mică gospodăriilor rurale.  

* Nivelul dotării gospodăriilor cu copii cu bunuri de folosinţă îndelungată este dependent în mare măsură de posibilităţile financiare ale gospodăriilor. Astfel, în medie la 100 gospodării cu copii revin 107 televizoare, 88 frigidere, 42 maşini de spălat rufe, 35 calculatoare şi 26 autoturisme.

* Gospodăriile cu copii din mediul rural sunt dotate într-o proporţie mai mică cu  bunuri de folosinţă îndelungată. Cel mai mare decalaj este înregistrat în cazul calculatoarelor, dar şi a maşinilor de spălat rufe.

Figura 17. Înzestrarea cu unele bunuri de folosinţă îndelungată a gospodăriilor cu copii, pe medii de reşedinţă, în anul 2010

* Fiecare a doua gospodărie cu copii consideră că în anul 2010 nu au intervenit schimbări majore în nivelul de bunăstare a acestora comparativ cu anul precedent, 10% au menţionat că trăiesc mai bine, iar 29,2% consideră că situaţia s-a înrăutăţit (vezi anexa, tabelul 35).

* Pentru a-şi satisface necesităţile minime ale gospodăriei, conform aprecierilor respondenţilor, ar fi suficientă suma de 1033 lei lunar pe o persoană. Totodată, pentru un trai decent a fost menţionat necesarul de 2390 lei în medie pe o persoană.

ANEXA

Tabelul 1. Populaţia stabilă în Republica Moldova la 1 ianuarie anul corespunzător

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011
Total populaţie, mii persoane

3600,4

3589,9

3581,1

3572,7

3567,5

3563,7

3560,4

Copii în vârstă de 0-17 ani, mii persoane

895,0

859,7

846,1

814,5

787,0

764,9

745,6

din care:
Băieţi

458,2

440,4

432,3

416,6

402,8

392,1

382,7

Fete

436,8

419,3

413,8

397,9

384,2

372,8

362,9

Tabelul 2. Rata natalităţii, la 1000 locuitori

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Total pe republică
Ambele sexe

10,5

10,5

10,6

10,9

11,4

11,4

Băieţi

11,3

11,2

11,4

11,7

12,3

12,1

Fete

9,8

9,8

9,9

10,2

10,6

10,7

Urban
Ambele sexe

9,1

9,2

9,3

9,7

10,1

10,2

Băieţi

9,9

9,8

10,2

10,6

11,1

11,3

Fete

8,6

8,6

8,4

8,8

9,2

9,3

Rural
Ambele sexe

11,5

11,4

11,6

11,8

12,4

12,2

Băieţi

12,2

12,2

12,3

12,4

13,1

12,7

Fete

10,6

10,6

10,9

11,2

11,7

11,6

Tabelul 3. Repartizarea celor născuţi conform rangului născutului

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Total

37695

37587

37973

39018

40803

40474

Primul

19926

19858

20099

20958

21696

21972

Al doilea

12193

12430

12598

12821

13452

13051

Al treilea

3700

3536

3652

3636

3948

3856

Al patrulea şi mai mult

1876

1763

1624

1603

1707

1595

 Tabelul 4. Numărul copiilor născuţi în afara căsătoriei, pe medii

Total

Urban

Rural

în % faţă de total născuţi-vii

Total

Urban

Rural

2005

9009

3015

5994

23,9

22,2

24,9

2006

8739

2874

5865

23,3

21,2

24,4

2007

8632

2688

5944

22,7

19,7

24,5

2008

8700

2747

5953

22,3

19,2

24,1

2009

9351

2853

6498

22,9

19,1

25,1

2010

9063

2719

6344

22,4

18,0

25,0

Tabelul 5. Divorţuri conform numărului copiilor comuni

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Total divorţuri

14521

12594

13923

12601

11884

11504

         inclusiv:
   familii fără copii

10078

8961

9258

8855

8508

8052

cu 1 copil

3029

2457

3226

2578

2293

2399

cu 2 copii

1173

1013

1245

996

921

900

cu 3 copii

195

128

157

148

130

130

cu 4 copii şi peste

46

35

37

24

32

23

Numărul copiilor comuni – total

6251

5019

6345

5119

4666

4697

Tabelul 6. Rata mortalităţii infantile pe principalele clase ale cauzelor de deces, la 10.000 de născuţi-vii

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Total decedaţi

123,8

117,5

112,7

121,7

121,0

117,6

din care după cauze de deces:
Boli infecţioase şi parazitare

7,4

3,7

3,7

2,8

4,9

4,0

Boli ale sistemului nervos

1,9

1,9

0,5

0,8

2,5

1,7

Boli ale aparatului respirator

19,6

21,5

17,9

17,5

16,0

15,8

Boli ale aparatului digestiv

0,5

0,5

0,5

0,8

1,0

1,2

Anomalii congenitale

37,7

35,6

28,4

39,1

32,6

34,6

Stări care apar în perioada perinatală

42,4

39,1

39,2

45,8

49,3

46,9

Accidente, intoxicaţii şi traume

10,6

9,0

16,1

9,0

8,6

7,7

Tabelul 7. Rata mortalităţii copiilor în vârstă de 1-14 ani pe principalele clase ale cauzelor de deces, la 100.000 persoane de vîrsta respectivă

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Total decedaţi

45,8

41,7

39,7

34,8

40,7

35,2

din care după cauze de deces:
Boli infecţioase şi parazitare

1,3

1,0

1,00

1,4

1,6

1,1

Tumori maligne

5,7

5,4

5,7

3,8

6,2

7,1

Boli ale aparatului respirator

4,6

2,8

4,8

3,1

2,8

1,3

Boli ale aparatului digestiv

0,8

1,0

0,2

0,2

0,5

0,4

Anomalii congenitale

4,4

5,0

4,8

4,5

5,0

3,6

Accidente, intoxicaţii şi traume

22,4

21,1

19,4

16,7

19,4

15,6

Tabelul 8. Morbiditatea copiilor în primul an de viaţă, la 1000 copii

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Total

1777,4

1571,2

1630,9

1480,6

1619,1

1674,7

din acestea:
Boli infecţioase şi parazitare

89,9

87,5

100,7

106,9

94,1

94,6

inclusiv infecţii intestinale

64,1

63,4

74,9

76,6

73,2

71,7

Malnutriţie

46,6

39,3

31,8

28,9

27,6

28,3

Anemii

217,0

215,6

225,4

221,1

227,0

237,5

Boli ale sistemului nervos

147,1

147,4

141,9

132,8

113,7

104,2

inclusiv paralizia cerebrală infantilă

1,1

3,0

1,3

1,4

1,9

1,3

Boli ale aparatului respirator

692,6

588,2

611,8

527,7

703,8

725,0

inclusiv infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, pneumonii, gripă

495,1

420,4

427,4

367,2

482,7

483,0

Boli ale aparatului digestiv

33,0

27,7

30,0

34,5

33,2

33,6

Boli ape aparatului genetico-urinar

19,9

17,9

16,8

14,7

16,2

17,7

Malformaţii congenitale, defor-maţii şi anomalii cromozomiale

37,5

36,8

32,4

31,8

35,4

45,0

inclusiv anomalii congenitale ale cordului

7,4

7,4

8,2

8,6

8,3

9,9

Unele afecţiuni, a căror origine se situează în perioada perinatală

215,4

165,6

181,1

154,2

146,0

151,3

Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe

11,6

9,7

9,9

9,2

10,1

8,9

Alte maladii

192,9

168,2

192,9

166,9

160,7

171,3

Tabelul 9. Morbiditatea  copiilor în vârstă de 0-17 ani pe principalele grupe de boli (cazuri la 1000 copii )

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Total

538,2

526,0

506,9

520,9

626,2

603,9

din acestea:
Boli infecţioase şi parazitare

68,4

63,4

67,0

88,2

67,4

63,5

Tumori

0,9

0,5

0,4

0,5

0,5

0,6

Boli endocrine, dereglări de nutriţie şi metabolism

7,5

6,3

6,1

5,5

5,8

6,4

Afecţiuni ale sângelui, ale organelor hematopoietice

19,6

19,0

20,8

20,9

21,9

24,3

Tulburări mentale

6,9

7,0

7,2

6,8

7,7

7,9

Afecţiuni ale sistemului nervos şi ale organelor de simţ

41,2

36,8

35,4

34,1

36,0

35,4

Afecţiuni ale aparatului circulator

3,4

3,5

2,6

2,6

1,9

2,0

Afecţiuni ale organelor de respiraţie

240,2

246,2

227,7

216,6

347,8

295,6

Afecţiuni ale organelor digestive

25,9

24,5

25,7

23,7

23,9

27,0

Afecţiuni ale sistemului urogenital

12,3

10,8

9,5

9,7

10,4

11,3

Afecţiuni cutanate şi subcutanate

45,9

40,9

40,5

36,6

36,8

41,9

Boli ale sistemului ostio-articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv

6,5

6,6

6,2

5,7

5,9

6,9

Malformaţii congenitale (anomalii)

4,1

4,0

3,3

3,2

3,4

4,2

Leziuni traumatice, otrăviri

45,9

47,5

45,3

58,8

48,7

68,6

Tabelul 10. Morbiditatea copiilor în vârstă de 0-17 ani de tumori maligne după localizarea tumorilor la 100000 copii 

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Total

7,8

7,9

9,0

8,3

9,5

9,9

inclusiv după localizare:
Oase şi cartilagii articulare

1,0

0,3

0,4

1,0

1,1

0,7

Ţesutul mesotilial şi alte ţesuturi moi

0,6

1,0

0,7

1,0

0,4

0,8

Creierul şi alte părţi ale sistemului nervos central

0,9

0,6

1,7

1,8

1,1

1,4

Ţesutul limfoid, hematopoietic şi înrudite

3,2

4,5

4,5

2,9

4,2

3,9

Tabelul 11. Morbiditatea copiilor de maladii transmise în principal pe cale sexuală, după vârstă

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Bolnavi înregistraţi cu diagnosticul caz nou la 100.000 copii

Total
Sifilis-toate formele
0-14 ani

5,3

2,6

2,6

3,7

3,8

4,9

15-17 ani

57,2

47,6

53,1

64,3

52,4

70,3

Gonoreea
0-14 ani

1,9

1,4

1,7

1,9

2,5

1,7

15-17 ani

49,2

45,1

37,8

39,6

41,7

27,2

Trichomoniază
0-14 ani

6,3

4,3

2,6

2,9

2,3

2,9

15-17 ani

236,0

222,9

279,9

259,9

288,9

216,1

Infecţii ano-genitale prin virusul herpetic (herpes simplex)
0-14 ani

0,1

0,8

2,8

3,7

4,1

3,5

15-17 ani

74,3

76,3

17,9

21,4

28,2

23,0

Tabelul 12. Morbiditatea copiilor în vârstă de 0-17 ani: tulburări mentale şi de comportament (cazuri la 100.000 copii ) 

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Total persoane

523,9

626,6

645,9

590,6

614,9

636,7

din care cu:
Psihoze şi stare de demenţă

33,7

25,1

24,4

29,9

30,2

35,9

inclusive schizofrenie

1,5

2,1

2,0

2,0

1,3

1,0

Tulburări mintale cu comportament nepsihotic

366,8

465,1

496,0

453,3

460,2

517,3

Retard mintal

148,9

150,2

138,9

126,0

146,0

111,9

S-au adresat primar în cursul anului pentru asistenţă consultativ-curativă

113,3

   100,8

   100,8

107,6

107,1

118,8

Tabelul 13. Morbiditatea copiilor cu tuberculoză activă pe grupe de vârstă

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Total

260

261

251

207

215

185

inclusiv la copii în vârstă de:
0-4

64

59

59

59

66

34

5-14

106

103

103

90

84

93

15-17

90

99

99

58

65

58

La 100000 copii în vârstă de 0-17

29,6

30,8

30,8

26,3

28,1

24,8

Ponderea copiilor din mediul rural

48,5

48,3

49,8

58,9

58,1

60,9

Tabelul 14. Examinări profilactice ale copiilor şi rezultatele acestora (0-17 ani)

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Total copii examinaţi, mii

787,8

752,0

727,5

703,5

692,2

680,6

din care depistaţi la examinare, mii:
Cu acuitate auditivă acută

2,1

2,0

1,7

1,7

1,6

1,5

Cu acuitate vizuală scăzută

20,8

18,8

15,6

14,4

13,5

13,6

Cu tulburări de vorbire

5,5

5,4

5,1

4,4

4,2

3,9

Cu scolioză

4,8

4,6

5,4

4,8

4,2

4,5

Cu dereglări de ţinută

6,2

6,0

6,2

5,9

5,9

5,5

Cu întîrziere în dezvoltarea fizică

11,4

9,7

9,1

7,8

7,4

7,0

Tabelul 15. Invaliditatea copiilor de până la 18 ani, pe principalele cauze

2005

2006

2007

2008*

2009

2010

Se află sub supraveghere la finele anului

Total

12859

13208

12811

15313

15780

15321

Tumori

280

312

263

333

372

344

Boli ale sîngelui, organelor hematopoietice şi unele tulburări ale mecanismului imunitar

177

164

155

207

207

201

Boli endocrine, de nutriţie şi metabolism

403

390

372

478

522

461

Tulburări mentale şi de comportament

3013

2822

2694

3303

3399

3156

Boli ale sistemului nervos

2736

2827

2780

3107

3171

3082

Boli ale ochiului şi anexelor sale

516

494

461

580

569

547

Boli ale urechii şi apofizei mastoide

531

551

543

642

652

592

Boli ale aparatului circulator

124

125

114

165

166

143

Boli ale aparatului respirator

501

543

476

587

584

575

Boli ale aparatului digestiv

226

234

195

214

229

188

Boli ale pielii şi ţesutului celular subcutanat

50

55

54

55

59

61

Malformaţii congenitale, deformaţii şi anomalii cromozomale

2833

3135

3241

3807

3990

4212

Leziuni traumatice şi otrăviri

343

382

373

481

437

438

Alte boli

1126

1174

1090

1354

1450

1321

La 1000 copii

Total

18,8

20,1

19,7

18,8

20,1

20,0

Tumori

0,4

0,5

0,4

0,4

0,5

0,4

Boli ale sîngelui, organelor hematopoietice şi unele tulburări ale mecanismului imunitar

0,3

0,2

0,2

0,3

0,3

0,3

Boli endocrine, de nutriţie şi metabolism

0,6

0,6

0,6

0,6

0,7

0,6

Tulburări mentale şi de comportament

4,4

4,3

4,1

4,1

4,3

4,1

Boli ale sistemului nervos

4,0

4,3

4,3

3,8

4,0

4,0

Boli ale ochiului şi anexelor sale

0,8

0,8

0,7

0,7

0,7

0,7

Boli ale urechii şi apofizei mastoide

0,8

0,8

0,8

0,8

0,8

0,8

Boli ale aparatului circulator

0,2

0,2

0,2

0,2

0,2

0,2

Boli ale aparatului respirator

0,7

0,8

0,7

0,7

0,7

0,8

Boli ale aparatului digestiv

0,3

0,4

0,3

0,3

0,3

0,2

Boli ale pielii şi ţesutului celular subcutanat

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

Malformaţii congenitale, deformaţii şi anomalii cromozomale

4,1

4,8

5,0

4,7

5,1

5,5

Leziuni traumatice şi otrăviri

0,5

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

Alte boli

1,6

1,8

1,7

1,7

1,8

1,7

* Din anul 2008 copii în vârstă de 0-17 ani

Tabelul 16. Elevi în şcoli, gimnazii şi licee

2005/06

2006/07

2007/08

2008/09

2009/10

2010/11

Total pe republică

519027

493451

462783

436071

415462

396488

De zi

517029

491482

460951

434320

413657

395079

Clasele pregătitoare

2531

2340

2284

2044

2161

2095

Clasele 1-4

171024

160528

151736

145369

141197

138436

Clasele 5-9

267493

254208

239485

222942

207542

193146

Clasele 10-12

75981

74406

67446

63965

62757

61402

Seral

1998

1969

1832

1751

1805

1409

Clasele 5-9

244

229

165

188

178

125

Clasele 10-12

1754

1740

1667

1563

1627

1284

Urban

211233

200645

188571

178042

170412

164708

De zi

209235

198676

186739

176291

168607

163299

Clasele pregătitoare

752

606

504

438

516

598

Clasele 1-4

60763

57250

54865

53719

53448

53824

Clasele 5-9

100896

94230

87344

80614

75216

70490

Clasele 10-12

46824

46590

44026

41520

39427

38387

Seral

1998

1969

1832

1751

1805

1409

Clasele 5-9

244

229

165

188

178

125

Clasele 10-12

1754

1740

1667

1563

1627

1284

Rural

307794

292806

274212

258029

245050

231780

Clasele pregătitoare

1779

1734

1780

1606

1645

1497

Clasele 1-4

110261

103278

96871

91650

87749

84612

Clasele 5-9

166597

159978

152141

142328

132326

122656

Clasele 10-12

29157

27816

23420

22445

23330

23015

Tabelul 17. Rata elevi-profesor

2005/06

2006/07

2007/08

2008/09

2009/10

2010/11

Total

13

12

12

12

12

11

Clasele 1-4

17

17

16

16

16

16

Clasele 5-9

12

12

11

11

11

9

Clasele 10-12

14

13

12

12

12

12

Tabelul 18. Numărul infracţiunilor comise de către minori, 2005-2010

 

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Infracţiuni – total

27595

24767

24362

24788

25655

33402

Infracţiuni săvîrşite de minori

2538

2087

1770

1502

1143

1358

     inclusiv:
         Omor şi tentativă de omor

17

9

11

12

8

8

         Leziuni corporale grave

13

14

16

11

8

14

         Violuri

23

26

24

30

23

26

         Tîlhării

30

31

17

27

20

20

         Jafuri

177

137

138

117

108

114

         Furturi

1893

1518

1252

1001

726

888

         Escrocherii

33

35

42

36

24

25

         Huliganism

82

69

55

52

51

46

         Infracţiuni legate de droguri

71

71

37

26

33

33

Tabelul 19. Numărul infracţiunilor comise de către minori, 2005-2010

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Infracţiuni săvârşite de minori

2538

2087

1770

1502

1143

1358

inclusiv:
      de către fete

285

206

134

145

120

173

      de către băieţi

2253

1881

1681

1409

1023

1185

Infracţiuni săvârşite:
repetat

240

189

132

67

101

130

în grup

572

439

322

255

183

260

Sub influenţa alcoolului

59

47

37

38

24

18

Tabelul 20. Minori care au comis infractiuni la 100.000 populatie de vârsta respectivă

2005

2006

2007

2008

2009

2010

  Total

303,8

255,3

222,8

197,5

176,3

207,4

Omor

2,3

1,3

1,8

1,4

1

0,3

Vătămări intenţionate grave

1,7

1,3

2,7

1

1,6

2,2

Viol

2,2

2,8

3,4

3,2

2,3

3,9

Furt

224,3

181,6

148,2

132,1

114,6

136,5

Jaf

22,3

20,2

23,1

19,9

20,2

21,6

Tâlhării

3,7

3,2

2,9

3,4

2,6

2,7

Huliganism

11,3

10

9,5

7

5,9

8,2

Crime legate de droguri

8,6

9,2

5,3

3,8

4,7

3,5

Tabelul 21. Minori care au comis infracţiuni

2006

2007

2008

2009

2010

Total minori

Ambele sexe

2160

1815

1554

1353

1586

Fete

187

134

145

122

151

Băieţi

1973

1681

1409

1231

1435

14-15 ani

Ambele sexe

835

755

571

437

517

Fete

72

60

53

57

51

Băieţi

763

695

518

380

466

16-17 ani

Ambele sexe

1325

1060

983

916

1069

Fete

115

74

92

65

100

Băieţi

1210

986

891

851

969

Tabelul 22. Numărul minorilor care au comis crime, pe grupe de vârstă, 2005-2010

2005 2006 2007 2008 2009 2010
Numărul minorilor care au comis crime – total

2612

2160

1815

1554

1353

1586

               inclusiv:
Jafuri – după vârstă, ani
14-15

67

48

84

45

41

48

16-17

124

123

104

112

114

117

Furturi – după vârstă, ani
14-15

781

691

587

449

353

416

16-17

993

846

620

591

526

628

Tâlhării – după vârstă, ani
14-15

6

7

3

8

4

4

16-17

24

20

21

19

16

17

Huliganism – după vârstă, ani
14-15

16

28

18

9

12

8

16-17

81

57

59

46

33

55

Legate de droguri – după vârstă, ani
14-15

5

4

5

3

2

1

16-17

69

74

38

27

34

26

Tabelul 23. Minori condamnaţi în funcţie de crima săvârşită, 2005-2010

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Minori condamnaţi

1888

1316

662

445

477

410

     din care pentru:
Omor

15

18

14

13

14

8

Viol

26

21

19

11

17

28

Furt

1317

823

285

190

231

185

Jaf

134

121

87

39

44

57

Tâlhării

31

26

8

32

27

7

Huliganism

86

42

29

37

34

27

Crime legate de droguri

51

31

18

17

16

16

Tabelul 24. Structura măsurilor de pedeapsă cu privire la minori, 2005-2010

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Condamnaţi total

1888

1316

662

445

477

410

  din care la:
închisoare

224

227

124

100

107

74

amendă

142

116

54

49

39

29

condamnare condiţionată

1236

624

321

173

228

216

muncă neremunerată în folosul comunităţii

234

320

154

108

93

86

alte pedepse

51

29

9

15

10

5

Tabelul 25. Numărul minorilor deţinuţi în penitenciare, 2005-2010

2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total

70

138

92

24

33

35

inclusiv:
                tineri

65

124

88

21

27

32

                tinere

5

14

4

3

6

3

Tabelul 26. Crime comise împotriva copiilor, 2005-2010

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Total crime

418

415

436

515

475

653

    inclusiv:
Omor

6

13

8

22

       12

15

Vătămări intenţionate grave

7

5

8

6

7

7

Violuri

60

54

43

58

52

87

Jafuri

50

35

41

45

54

49

Tîlhării

5

5

7

2

4

7

Alte

290

303

329

382

346

488

Tabelul 27.Cazuri de plasament înregistrate, 2007-2010

2007

2008

2009

2010

 Total minori plasaţi

1507

1680

1970

1799

din care:
 ce nu învaţă şi nu lucrează

300

330

372

375

 ce se ocupă cu cerşitul

192

176

151

126

 rătăciţi

27

18

17

33

 preşcolari

76

44

32

42

 elevi ai şcolilor generale

584

732

992

924

 elevi ai gimnaziilor-internat

361

343

367

263

 cazuri de plasament  repetat

565

551

                  565

                  486

Tabelul 28. Distribuţia gospodăriilor cu copii, 2006-2010

2006

2007

2008

2009

2010

Total gospodării

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

  din care:
Cuplu familial cu copii

48,0

47,0

48,1

47,3

48,3

Părinte singur cu copii

5,9

7,4

6,4

5,7

5,4

Alte gospodarii cu copii

46,0

45,6

45,5

47,0

46,3

Total gospodării

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

  din care:
Cuplu familial cu 1 copii

20,5

20,5

20,1

20,1

20,9

Cuplu familial cu 2 copii

21,5

20,4

21,6

21,4

20,6

Cuplu familial cu 3 si mai mulţi copii

6,0

6,1

6,4

5,8

6,8

Părinte singur cu 1 copil

3,9

4,8

4,0

3,8

3,6

Părinte singur cu 2 copii

1,5

2,1

2,1

1,7

1,4

Părinte singur cu 3 si mai mulţi copii

0,5

0,5

0,3

0,2

0,4

Alte gospodarii cu 1 copil

28,7

28,1

28,7

28,9

28,8

Alte gospodarii cu 2 copii

12,6

13,2

12,2

13,9

13,6

Alte gospodarii cu 3 si mai mulţi copii

4,7

4,4

4,7

4,2

3,9

Total gospodării

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

  din care:
Gospodarii cu 1 copil

53,2

53,4

52,7

52,8

53,2

Gospodarii cu 2 copii

35,6

35,7

35,9

37,0

35,6

Gospodarii cu 3 si mai mulţi copil

11,2

10,9

11,4

10,2

11,1

Total gospodării

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

  din care:
Gospodarii cu copii şi migranţi

22,4

23,5

25,5

20,1

21,6

Gospodarii cu copii şi fără migranti

77,6

76,5

74,5

79,9

78,4

Tabelul 29. Distribuţia gospodăriilor cu copii, după prezenţa migranţilor în gospodărie pe medii

2006

2007

2008

2009

2010

c.m. – cu migranţi

f.m. – fără migranţi

c. m.

f. m.

c. m.

f. m.

c. m.

f. m.

c. m.

f. m.

c. m.

f. m.

Mediul de reşedinţă
Urban

29,1

45,9

26,9

47,9

27,6

46,3

27,1

46,7

30,8

46,1

Rural

70,9

54,1

73,1

52,1

72,4

53,7

72,9

53,3

69,2

53,9

Total

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

Zone
Nord

33,0

24,9

34,7

26,8

32,1

26,8

30,4

26,4

29,6

25,6

Centru

30,9

28,9

32,9

28,3

31,7

29,6

36,0

28,2

33,8

29,1

Sud

28,0

17,5

25,2

18,1

27,9

17,3

24,9

18,6

25,0

18,6

Chişinău

8,0

28,6

7,2

26,9

8,3

26,4

8,7

26,8

11,6

26,7

Total

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

Numărul de copii în gospodărie
1 copil

52,4

53,4

45,3

55,8

50,5

53,5

48,9

53,7

52,0

53,6

2 copii

35,3

35,8

41,6

33,9

38,4

35,1

39,3

36,4

38,2

34,9

3 şi mai mulţi copii

12,3

10,9

13,1

10,3

11,1

11,5

11,8

9,8

9,8

11,5

Total

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

Mărimea gospodăriei
2 persoane

0,2

5,0

6,2

0,6

5,2

0,2

5,9

0,5

5,4

3 persoane

14,5

28,0

14,1

30,1

15,1

29,5

13,8

29,8

17,7

30,7

4 persoane

38,0

40,0

38,6

36,5

40,9

38,6

40,1

37,9

36,3

36,8

5 şi mai multe persoane

47,3

26,9

47,2

27,1

43,3

26,7

45,9

26,4

45,5

27,0

Total

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

Tipul gospodăriei
Cuplu familial cu copii

32,5

52,5

35,2

50,6

34,6

52,7

34,5

50,5

38,2

51,0

Părinte singur cu copii

0,5

7,5

0,6

9,5

0,6

8,3

0,6

7,0

0,7

6,7

Alte gospodarii cu copii

67,0

40,0

64,2

39,9

64,7

39,0

64,9

42,5

61,1

42,3

Total

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

Tabelul 30. Structura veniturilor disponibile în gospodăriile cu copii  pe medii (în preţurile anului 2006)

2006

2007

2008

2009

2010

Total

Venituri disponibile (medii lunare pe o persoană, lei)

734,4

804,4

823,7

788,5

808,6

     inclusiv  în % pe surse:
Activitatea salariată

42,6

43,6

44,0

46,2

45,1

Activitatea individuală agricolă

19,3

15,0

11,1

10,1

10,5

Activitatea individuală non-agricolă

9,6

8,3

9,2

7,7

8,0

Venit din proprietate

0,3

0,3

0,3

0,1

0,1

Prestaţii sociale

6,5

6,8

7,1

8,8

9,5

pensii

4,3

4,6

5,0

5,6

5,5

indemnizaţii pentru copii

0,7

0,9

0,8

1,2

1,5

compensaţii

0,4

0,4

0,4

0,5

0,5

ajutor social

 –

 –

 –

0,1

0,4

Alte venituri

21,7

26,1

28,3

27,0

26,7

din care remitenţe

17,4

21,6

24,4

22,4

21,8

Urban

Venituri disponibile (medii lunare pe o persoană, lei)

891,9

967,9

1,015,4

992,6

1,013,0

     inclusiv  în % pe surse:
Activitatea salariată

57,5

59,7

59,8

60,9

60,5

Activitatea individuală agricolă

2,6

1,8

1,2

0,8

1,2

Activitatea individuală non-agricolă

13,1

10,8

10,3

9,1

9,5

Venit din proprietate

0,5

0,5

0,5

0,1

0,1

Prestaţii sociale

5,9

6,1

6,7

7,6

8,2

pensii

3,6

4,1

4,6

4,7

4,9

indemnizaţii pentru copii

0,6

1,0

0,8

1,3

1,8

compensaţii

0,3

0,3

0,3

0,4

0,3

ajutor social

 –

 –

 –

0,0

0,1

Alte venituri

20,5

21,0

21,6

21,4

20,5

din care remitenţe

14,6

14,5

16,0

14,8

13,0

Rural

Venituri disponibile (medii lunare pe o persoană, lei)

631,8

694,0

701,1

653,8

674,2

     inclusiv  în % pe surse:
Activitatea salariată

28,8

28,4

29,5

31,4

29,9

Activitatea individuală agricolă

34,8

27,4

20,3

19,5

19,7

Activitatea individuală non-agricolă

6,4

5,9

8,1

6,4

6,5

Venit din proprietate

0,0

0,1

0,1

0,1

0,1

Prestaţii sociale

7,2

7,4

7,5

10,1

10,9

pensii

5,0

5,1

5,3

6,5

6,2

indemnizaţii pentru copii

0,8

0,8

0,8

1,1

1,2

compensaţii

0,5

0,5

0,5

0,7

0,6

ajutor social

 –

 –

 –

0,2

0,8

Alte venituri

22,8

30,9

34,5

32,6

32,8

din care remitenţe

20,0

28,2

32,2

29,9

30,5

Tabelul 31. Structura cheltuielilor de consum  în gospodăriile cu copii  pe medii

2006

2007

2008

2009

2010

Total

Cheltuieli de consum (medii lunare pe o persoană, lei)

858,4

896,9

867,5

868,0

893,5

 inclusiv în %:
Produse alimentare

43,5

43,1

39,4

41,2

40,8

Băuturi alcoolice, tutun

2,5

2,4

1,7

1,8

1,8

Îmbrăcăminte, încălţăminte

13,1

13,4

14,7

13,9

12,5

Întreţinerea locuinţei

13,1

12,2

14,8

14,3

16,0

Dotarea locuinţei

4,8

5,0

5,4

3,7

4,1

Îngrijire medicală şi sănătate

4,4

4,4

4,3

5,1

5,1

Transport

5,5

5,3

4,7

5,0

5,4

Comunicaţii

4,3

4,7

5,4

5,3

5,0

Agrement

2,3

2,7

2,6

2,2

1,7

Învăţămînt

0,5

0,4

0,5

0,6

1,1

Hoteluri, restaurante, cafenele etc.

2,4

2,3

2,2

2,3

2,1

Diverse

3,6

4,1

4,3

4,7

4,4

Urban

Cheltuieli de consum (medii lunare pe o persoană, lei)

994,6

1066,0

1040,6

1089,9

1129,9

inclusiv în %:
Produse alimentare

38,7

40,0

37,4

38,3

37,7

Băuturi alcoolice, tutun

1,8

1,7

1,3

1,5

1,5

Îmbrăcăminte, încălţăminte

12,2

12,2

13,5

12,8

11,2

Întreţinerea locuinţei

12,7

11,0

13,4

13,4

16,5

Dotarea locuinţei

4,9

5,0

4,4

3,3

3,4

Îngrijire medicală şi sănătate

4,7

4,6

4,2

5,4

4,7

Transport

6,8

7,0

5,6

6,0

6,4

Comunicaţii

5,6

5,5

5,9

5,8

5,6

Agrement

3,2

3,5

3,9

3,3

2,4

Învăţămînt

0,9

0,7

1,0

0,8

1,6

Hoteluri, restaurante, cafenele etc.

3,8

3,7

3,8

3,7

3,6

Diverse

4,7

5,0

5,6

5,8

5,4

Rural

Cheltuieli de consum (medii lunare pe o persoană, lei)

769,5

782,8

756,7

721,5

738,1

inclusiv în %:
Produse alimentare

47,5

45,9

41,1

44,0

44,0

Băuturi alcoolice, tutun

3,0

3,0

2,1

2,0

2,1

Îmbrăcăminte, încălţăminte

13,8

14,5

15,6

14,9

13,7

Întreţinerea locuinţei

13,4

13,3

15,9

15,3

15,5

Dotarea locuinţei

4,8

5,0

6,3

4,0

4,7

Îngrijire medicală şi sănătate

4,2

4,2

4,5

4,8

5,5

Transport

4,4

3,8

3,9

4,1

4,4

Comunicaţii

3,2

4,0

4,9

4,7

4,4

Agrement

1,5

1,9

1,5

1,2

1,0

Învăţămînt

0,2

0,2

0,1

0,3

0,7

Hoteluri, restaurante, cafenele etc.

1,2

1,0

0,8

1,0

0,6

Diverse

2,7

3,3

3,1

3,5

3,5

Tabelul 32. Repartizarea gospodăriilor cu copii după principalele caracteristici 

2006

2007

2008

2009

2010

Numărul de camere
1 cameră

5,6

6,0

6,1

6,3

6,0

2 camere

24,8

25,6

25,8

26,1

25,2

3 camere

32,2

33,9

31,8

31,3

32,7

4 camere şi peste

37,4

34,5

36,3

36,2

36,2

Total

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

Comodităţi în locuinţă
Iluminare electrică

99,6

99,8

99,9

99,9

100,0

Apeduct

 –

 –

56,7

62,9

64,8

inclusiv în interiorul locuinţei

 –

 –

46,6

51,2

53,1

Apă caldă

32,3

33,4

35,2

39,5

41,2

 inclusiv sistem centralizat

11,8

9,0

7,8

8,2

9,0

Încălzire centrală

18,5

18,1

16,8

18,5

18,9

Sistem propriu de încălzire – autonom

17,2

17,1

17,3

17,8

17,4

Gaze din reţea

46,4

48,7

47,9

51,4

53,5

Grup sanitar

32,8

33,6

33,8

35,3

37,4

Instalaţie de canalizare

45,7

46,7

47,9

51,7

54,1

inclusiv sistem centralizat

31,3

31,6

32,1

32,8

33,0

Baie sau duş

39,7

41,0

41,2

44,4

45,3

Telefon

81,6

86,4

89,4

90,5

90,9

Sursa de alimentare cu apă
Apeduct reţea publică

45,0

45,8

38,3

42,4

55,4

Cişmea

5,8

7,7

11,6

11,7

1,3

Fântână de izvor

47,3

44,1

46,4

42,4

40,6

Alte

1,9

2,4

3,6

3,5

2,6

Tabelul 33. Consumul produselor alimentare în gospodăriile cu copii,  pe medii (medii lunare pe o persoană)

2006

2007

2008

2009

2010

Total

Pîine şi produse de panificaţie, kg

9,5

8,7

8,6

8,5

8,4

Carne şi preparate din carne, kg

2,8

2,7

2,3

2,5

2,5

Lapte şi produse din lapte, litri

13,3

13,2

13,2

14,6

14,0

Ulei vegetal, litri

0,9

0,8

0,9

0,9

0,9

Ouă, bucăţi

12,4

12,2

9,8

11,6

11,8

Zahăr şi produse de cofetărie, kg

1,2

1,2

1,2

1,3

1,3

Peşte şi produse din peşte, kg

0,8

0,9

0,9

0,9

0,9

Cartofi, kg

3,8

3,4

4,3

4,1

3,8

Legume şi bostănoase, kg

7,6

6,2

6,2

7,0

6,5

Fructe şi pomuşoare, kg

2,2

2,3

2,3

2,9

2,7

Urban

Pîine şi produse de panificaţie, kg

7,2

6,9

6,9

7,0

7,1

Carne şi preparate din carne, kg

2,6

2,7

2,5

2,8

2,7

Lapte şi produse din lapte, litri

13,7

14,5

15,2

16,4

15,4

Ulei vegetal, litri

0,7

0,7

0,9

0,8

0,9

Ouă, bucăţi

11,8

12,1

10,7

13,3

13,3

Zahăr şi produse de cofetărie, kg

1,1

1,2

1,2

1,3

1,3

Peşte şi produse din peşte, kg

0,7

0,9

0,9

0,9

0,9

Cartofi, kg

3,4

3,3

4,1

4,0

3,8

Legume şi bostănoase, kg

6,7

6,1

6,1

7,0

6,4

Fructe şi pomuşoare, kg

2,1

2,3

2,4

3,3

3,1

Rural

Pîine şi produse de panificaţie, kg

11,0

9,9

9,6

9,4

9,2

Carne şi preparate din carne, kg

2,9

2,7

2,1

2,3

2,4

Lapte şi produse din lapte, litri

13,0

12,2

11,9

13,5

13,1

Ulei vegetal, litri

1,0

0,9

1,0

0,9

0,9

Ouă, bucăţi

12,9

12,2

9,2

10,6

10,8

Zahăr şi produse de cofetărie, kg

1,3

1,1

1,2

1,3

1,3

Peşte şi produse din peşte, kg

0,8

0,8

0,9

1,0

0,9

Cartofi, kg

4,0

3,5

4,4

4,1

3,9

Legume şi bostănoase, kg

8,3

6,2

6,3

7,1

6,6

Fructe şi pomuşoare, kg

2,3

2,2

2,2

2,7

2,5

Tabelul 34. Înzestrarea gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată pe medii

2006

2007

2008

2009

2010

Total

Televizor

104

103

105

107

107

Computer

12

13

18

26

35

Frigider

80

83

84

87

88

Cuptor cu microunde

7

9

12

17

21

Maşină de spălat rufe

66

68

72

77

81

Aspirator de praf

48

49

52

56

58

Bicicletă

24

21

22

25

22

Autoturism

23

23

24

27

26

Urban

Televizor

107

105

109

112

112

Computer

23

24

33

45

57

Frigider

92

94

95

95

94

Cuptor cu microunde

10

11

17

23

30

Maşină de spălat rufe

77

79

85

86

89

Aspirator de praf

70

70

72

75

77

Bicicletă

18

15

13

13

12

Autoturism

26

26

28

31

31

Rural

Televizor

101

101

102

104

103

Computer

4

6

8

12

18

Frigider

70

75

76

81

83

Cuptor cu microunde

5

7

9

12

14

Maşină de spălat rufe

59

59

65

71

76

Aspirator de praf

32

34

38

42

45

Bicicletă

29

26

28

33

29

Autoturism

21

20

21

25

23

Tabelul 35. Aprecierea nivelului de trai în gospodăriile cu copii  pe medii

2006

2007

2008

2009

2010

Cum apreciaţi nivelul de trai al gospodăriei?
Foarte bun sau bun

18,2

15,3

16,2

14,4

13,8

Satisfăcător

61,7

65,5

65,7

66,7

67,5

Rău sau foarte rău

20,0

19,2

18,1

18,9

18,7

Total

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

Cum apreciaţi nivelul de trai al gospodăriei, comparativ cu anul precedent?
Mai bine

18,8

18,5

16,6

14,6

10,0

La fel

56,0

55,9

56,7

54,6

60,8

Mai rău

25,3

25,7

26,6

30,8

29,2

Total

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

Ce sumă de venituri băneşti lunare ar satisface necesităţile minime pentru o persoană “de a o duce de azi pe mîine”, lei?

533,9

597,6

873,4

971,9

1032,8

Ce sumă de venituri băneşti lunare ar satisface necesităţile pentru o persoană pentru un trai decent, lei?

1402,3

1527,5

2090,3

2286,3

2388,4


No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: