Skip to content

BAC-ul în Europa, de la o ţară la alta

Iulie 25, 2011

BAC-ul: la început, a fost în Franţa

Bacalaureatul a fost „inventat” în Franţa, în timpul lui Napoleon. Bacalaureatul francez este de altfel sursa de inspiraţie pentru cele mai multe examene de acest tip care se susţin în lume. În Franţa dau BAC-ul în fiecare an aproximativ 650.000 de elevi, iar rata de promovare a examenului este în jur de 80%. Franţa a fost şi una din primele ţări care a adoptat modelul Bacalaureatului diferenţiat, în funcţie de profilul studiat în liceu şi de nivelul de competenţă. Elevii francezi susţin un BAC ştiinţific, unul profesional, care este de fapt un certificat de absolvire a liceului care nu dă dreptul la studii universitare, sau un BAC vocaţional, care le dă dreptul celor  care-l iau să continue studiile doar pe acelaşi profil.

Bacalaureatul este luat foarte în serios de elevii francezi, fiind unul cu o dificultate ridicată. Probele se dau însă eşalonat, şi nu toate în câteva zile. Elevii au posibilitatea să aleagă una dintre cele trei „ramuri” ale bacalaureatului: generală, tehnologică şi profesională.

De-a lungul anilor, BAC-ul francez nu a scăpat de critici şi polemici în Franţa. Majoritatea criticilor cer o reorganizare a examenului şi o asimilare a cunoştinţelor mai bine eşalonată pe parcursul anilor. Până atunci, rezultatele pe 2011 indică o rată de promovare de 76,8% pentru bacalaureatul general, într-o uşoară creştere faţă de anul trecut.

Totodată, la sesiunea de bacalaureat din acest an nu au lipsit „surprizele”: ministrul francez al Educaţiei, Luc Chatel, a dispus o anchetă după ce la una din cele mai dificile probe ale BAC-ului din acest an, cea de Matematică, subiectele au fost aflate nu-se-ştie-cum, cu o zi înainte de proba propriu-zisă. Potrivit cotidianului Le Figaro, există suspiciuni de furt al subiectelor şi la alte probe:la Engleză, Fizică şi Istorie-Geografie. „Vinovaţii vor fi sancţionaţi!”, ameninţă ministrul Educaţiei din Hexagon. Potrivit legii franceze, cel care va fi găsit vinovat de aflarea subiectelor riscă o pedeapsă cu închisoarea de trei ani şi o amendă de 9.000 de euro.

Germania: rată de absolvire între 95% şi 99%

Sistemul şcolar din Germania este unul dintre cele mai complicate din Europa, existând cel puţin trei şcoli paralele: Hauptschule, Realschule şi gimnaziu. Acesta din urmă este echivalentul liceului de la noi, iar rata absolvenţilor de sfârşit de an a oscilat în ultimii ani între 95% şi 99%, în funcţie de land. Pe de altă parte, mai mult de jumătate dintre elevi aleg altă formă şcolară. Deci, deşi elevii unui gimnaziu au şanse mari să îl absolve, ei sunt puţini în raport cu cifra totală a absolvenţilor unui an şcolar.

Punctele forte ale sistemului de educaţie din Germania sunt evaluarea permanentă a elevului şi o parte practică foarte dezvoltată. Încă din primii ani de gimnaziu (echivalentul liceului), elevii sunt ajutaţi să se orienteze spre un anume domeniu. Examenul de bacalaureat este susţinut după 12 sau 13 clase de învăţământ. Spre deosebire de alţi europeni, nemţii obligaţi să treacă în fiecare an prin tot felul de examene parţiale. Mai mult, cei care nu reuşesc să treacă de aceste examene intermediare pot fi obligaţi să treacă la un profil educativ inferior, de la un profil teoretic, la unul profesional.  Adolescenţii nemţi care vor să urmeze o universitate trebuie să treacă de Bacalaureat, iar în baza acestei note şi a portofoliului personal, din care fac parte tot felul de activităţi extraşcolare, precum voluntariatul, pot intra la facultate. Bacalaureatul german este strict pe bază de merit, doar 43% din tinerii din această ţară obţinând anual o astfel de diplomă.

Experienţele altor ţări

Examenul de sfârşit de liceu e subiect de polemici aprinse în multe state europene. La prima vedere însă, ponderea năucitoare de nici 45% al promovaţilor la BAC-ul românesc pare să fie o premieră şi în Europa, nu numai în România.

Bulgaria anunţă că 96% dintre elevi au trecut BAC-ul anul acesta, în timp ce în Ungaria, elevii strâng puncte în baza cărora sunt acceptaţi în universităţi.

Doar un sfert din elevii polonezi care au dat examenul de bacalaureat anul acesta, la începutul lunii iulie, au picat. Procentul celor care au reuşit să treacă examenul de la final de liceu – numit „matura” în Polonia – este similar celor din anii trecuţi: în jur de 75%.

Sistemul educaţional polonez este însă mai lejer. Elevii au doar trei materii obligatorii la bacalaureat – limba maternă, o limba modernă şi matematica şi o listă de maximum şase materii opţionale. Pentru a trece examenul, elevii trebuie să ia cel puţin 30% din punctajul total al fiecărui subiect. Punctajul obţinut de polonezi la materiile opţionale nu afectează nota finală, dar are mare importanţă la intrarea în învăţământul superior.

De altfel, elevii din Polonia au posibilitatea să îşi aleagă opţionalele în funcţie de facultatea pe care doresc să o urmeze. Polonia a introdus abia în 2005 obligativitatea ca profesorii corectori să fie de la alte licee. Măsura a venit ca urmare a încercării de a creşte obiectivitatea notelor, având în vedere că la majoritatea universităţilor poloneze se intră fără examen, ci numai pe baza notei de la bacalaureat.

S-a discutat aprins şi în Slovenia despre structura şi rolul examenului pe care liceenii trebuie să-l dea la sfârşitul clasei a XII-a. Asta, pentru că şi aici majoritatea universităţilor nu organizează examene şi primesc studenţi doar pe baza rezultatelor de la bacalaureat. Examenul este compus din trei materii obligatorii – limba maternă, o limbă străină şi matematică – şi alte două, la alegere.

O rată mai scăzută de promovabilitate a acestui examen, raportată la numărul total de absolvenţi, e întâlnită în Elveţia, unde numai cei care vor studii superioare încearcă să treacă de examenul de maturitate. În general, doar o treime dintre tinerii care termină liceul în ţara cantoanelor dau Bacalaureatul. De obicei, aproape toţi cei care dau testul îl şi iau.

Ţări fără Bacalaureat

Belgia şi Suedia pur şi simplu nu au examen de Bacalaureat, relatează postul internaţional RFI. Universităţile belgiene acceptă şi un număr mare de studenţi în primul an, dar facultăţile sunt de obicei atât de dificile, că numai jumătate dintre cei care încep studiile universitare în această ţară reuşesc să le şi termine. De asemenea, elevii suedezi nu au un examen la finalul studiilor preuniversitare. La fel ca în Germania, ei sunt testaţi însă de-a lungul anilor de şcoală, iar la final, se face o medie care contează la intrarea în facultate. Criticii sistemului educaţional din această ţară îi reproşează faptul că îi motivează tot mai puţin pe adolescenţi să facă o facultate. Tinerii suedezi ar prefera astfel să se califice într-o meserie, ceea ce le asigură un nivel de trai absolut decent.

Surse: www.adevarul.ro, www.romanialibera.ro

One Comment leave one →
  1. Mai 27, 2014 8:29 pm

    Reblogged this on RezultateBac.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: