Skip to content

1 octombrie – Ziua Internaţională a Persoanelor în Etate

Septembrie 30, 2011

Bătrână, însingurată, gârbovită, tristă… Se odihnea ori îşi aştepta

Imagine simbolică. sursă: http://www.ziare.com

copiii şi nepoţii… Privea la oamenii care treceau pe drum şi răspundea la bineţe… Aşa arăta o bătrânică, sprijinită în toiag, la poarta casei sale. Am văzut-o acum câteva zile, într-unul din satele din Şoldăneşti.

Nu ştiu de ce m-a emoţionat această „imagine”. Poate pentru că în situaţia acestei bătrânele sunt atât de multe persoane într-o ţară atât de mică: părinţi şi bunei lăsaţi să-şi ducă povara bătrâneţii, în timp ce cei tineri s-au zburătăcit care şi încotro, în căutarea unui loc mai cald sub soare… Sau poate pentru că niciodată nu o voi vedea pe mama mea la o vârstă atât de înaintată…

Imagine simbolică. Sursă: http://ortodoxia.md

La 14 octombrie 1990, Asambleea Generală a ONU a decis instituirea Zilei Internaţionale a Persoanelor în Etate (International Day of Older Persons), marcată anual, la 1 octombrie. La început, această zi era sărbătorită în Europa, apoi şi în America, iar de la sfârşitul anilor *90 – şi în toată lumea. Astfel, în această zi, multe posturi radio şi tv difuzează emisiuni ţinând cont de preferinţele oamenilor în etate. De asemenea, se organizează festivaluri, conferinţe, congrese etc., dedicate drepturilor persoanelor în etate şi rolului lor în societate. Numeroase fonduri şi ONG-uri pregătesc acţiuni de caritate.

În ajunul Zilei Internaţionale a Persoanelor în Etate, Biroul Naţional de Statistică a făcut publice un raport privind situaţia vârstnicilor din Republica Moldova, datele fiind valabile pentru anul 2010.

1. Situaţia demografică

La începutul anului 2011, în Republica Moldova locuiau 512,3 mii persoane în vârstă de 60 ani şi peste, din care 60,5% sunt femei. 2/3 din numărul total al persoanelor în etate locuiesc în mediul rural. În funcţie de vârstă, s-a stabilit că fiecare a patra persoană este în vârsta cuprinsă între 60-64 ani, iar 14,1% sunt persoanele care au mai mult de 80 ani (vezi tab. 1).

Tabelul 1. Repartiţia vârstnicilor pe grupe de vârstă şi medii de reşedinţă, la 1 ianuarie 2011

Grupa de vârstă, ani

Total

Urban

Rural

persoane

 %

persoane

 %

persoane

 %

60-64

156930

30,6

68048

34,7

88882

28,1

65-69

110158

21,5

42850

21,9

67308

21,3

70-74

101180

19,8

38126

19,4

63045

20,0

75-79

71852

14,0

23389

11,9

48463

15,3

80-84

46367

9,1

15580

7,9

30787

9,7

85 şi peste

25777

5,0

8225

4,2

17552

5,6

Total

512264

100,0

196218

100,0

316046

100,0

Pe parcursul ultimilor ani, ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 ani, practic, a rămas fără schimbări, dar în anul 2010, coeficientul de îmbătrânire a populaţiei s-a mărit cu 0,4, constituind 14,4%. Procesul de îmbătrânire a populaţiei este mai avansat în mediul rural, unde persoanele în vârstă de peste 60 ani reprezintă 15,2 % din totalul populaţiei rurale, faţă de 13,2% în mediul urban (vezi fig. 1).

Figura 1. Coeficientul de îmbătrânire a populaţiei, %

Mortalitatea vârstnicilor. Principalele cauze ale mortalităţii vârstnicilor:

– bolile aparatului circulator (70,5% din totalul decedaţilor din această grupă de vârstă),

– tumorile maligne (11,3%),

– bolile aparatului digestiv (6,8%).

Mortalitatea specificată pe cauze de deces diferă considerabil la bărbaţi şi femei. „Supramortalitatea masculină” este înregistrată în cazul tumorilor, bolilor aparatului respirator, accidentelor, otrăvirilor şi traumatismelor, iar „Supramortalitatea feminină” – în cazul bolilor aparatului circulator şi digestiv.

Tabelul 2.  Decedaţi în vârstă de <60 ani după principalele clase ale cauzelor de deces

Clasele cauzelor de deces

2000

2005

2008

2009

2010

Bărbaţi

Femei

Bărbaţi

Femei

Bărbaţi

Femei

Bărbaţi

Femei

Bărbaţi

Femei

Boli ale  aparatului circulator

8633

11540

9158

12783

8256

11934

8650

11791

8891

12283

Tumori maligne

1443

1158

1660

1380

1787

1446

1859

1537

1880

1518

Boli ale aparatului digestiv

904

1159

1036

1333

828

1107

863

1136

911

1133

Boli ale apara-tului respirator

1006

682

1139

724

926

586

862

592

909

618

Accidente, otrăviri şi traumatisme

476

270

590

345

536

278

509

281

596

315

Total

13077

16179

13957

17114

12792

15830

13186

15764

13693

16327

La 1000 de persoane în vârstă de 60 de ani şi mai mult revin, în medie, anual, 59 persoane decedate, mortalitatea vârstnicilor fiind mai mare în mediul rural (67 decedaţi la 1000 de persoane faţă de 46 decedaţi în mediul urban) şi în cazul bărbaţilor (68 decedaţi la 1000 de persoane faţă de 54 decedaţi pentru femeile de vârsta respectivă) (vezi tab. 3).

Tabelul 3.  Mortalitatea vîrstnicilor, la 1000 locuitori din grupa de vârstă respectivă

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010
Total decedaţi

57

60

63

61

64

60

60

58

58

59

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Urban

50

50

51

50

52

51

51

48

48

46

 Rural

61

65

69

67

71

66

65

64

65

67

 Bărbaţi

65

70

72

71

75

69

68

66

67

68

 Femei

51

54

57

54

58

55

55

53

53

54

În prezent, durata medie a vieţii femeilor ce au atins vârsta de 60 ani constituie 18,2 ani, iar a bărbaţilor – 14,8 ani, diferenţa fiind de 3,4 ani. Speranţa de viaţă la vârstnicii din mediul urban este mai longevivă cu 2,5 ani decât la cei din rural, fiind respectiv de 18,3 şi 15,8 ani.

2. Starea de sănătate

Conform rezultatelor expertizărilor primare, în anul 2010, în Republica Moldova au fost înregistraţi 13,3 mii invalizi cazuri noi, din care 0,9 mii sau 7,0% sunt persoanele în vârstă de <57 de ani (vezi tab. 4). Cota preponderentă a persoanelor în etate în numărul total al persoanelor, recunoscute invalide pentru prima dată, revine celor cu boli ale ochiului (20,3%), tumorilor maligne (10,6%), afecţiunile aparatului circulator (9,6%), diabetul zaharat (5,2%), boli ale sistemului ostio-articular (5,1%) şi boli ale sistemului nervos (4,2%).

Tabelul 4. Repartizarea persoanelor recunoscute invalide pentru prima dată după cauze de îmbolnăviri, în anul 2010

 

Total invalizi cazuri noi,

persoane

inclusiv în vârstă de <57 de ani 

total

persoane

în % faţă de total invalizi cazuri noi

inclusiv:

mediul

urban

mediul

rural

Total

13275

927

7,0

517

410

din care:

Boli ale aparatului circulator

2689

258

9,6

158

100

Tumori maligne

2443

258

10,6

156

102

Boli ale sistemului nervos

1134

48

4,2

31

17

Tulburări mintale şi de comportament

1082

23

2,1

19

4

Leziuni traumatice

900

28

3,1

13

15

Boli ale sistemului osteo-articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv

1097

56

5,1

35

21

Boli ale aparatului digestiv

1036

37

3,6

19

18

Boli ale ochiului şi anexelor sale

734

149

20,3

50

99

Tuberculoză

622

5

1,0

3

2

Diabet zaharat

614

32

5,2

15

17

Boli ale aparatului respirator

300

9

3,0

6

3

Alte boli

624

24

3,8

12

12

Cazurile noi de invaliditate sunt mai frecvente în mediul urban, unde 55,8% din total persoane în vârstă de <57 de ani fiind recunoscute invalide pentru prima oară. Totodată, 54% din invalizi primari sunt femeile. Din numărul total al invalizilor din această categorie de vârstă, practic fiecare a patra a devenit invalid din cauza tumorilor maligne şi în urma bolilor aparatului circulator, iar fiecare a şasea – din cauza bolilor ochiului (vezi fig. 2).

Figura 2. Structura  persoanelor în vârstă de <57 ani, recunoscute invalide pentru prima dată, în anul 2010 

<img class=”aligncenter size-full wp-image-2347″ title=”Structura persoanelor în vârstă de

Incidenţa generală a vârstnicilor, ca şi în cazul altor categorii de populaţie, se caracterizează prin predominarea cazurilor de tumori maligne, anual fiind înregistrate peste 4,2 mii persoane cu diagnosticul stabilit pentru prima dată (vezi tab. 5). În medie, 54% din cazurile noi de tumori maligne sunt înregistrate pentru persoanele în vârstă de <60 de ani. La 10 mii de persoane de vârsta respectivă revin în medie 83 cazuri noi de tumori maligne.

Tabelul 5. Repartizarea cazurilor noi de tumori maligne după vârstă şi sex, 2008-2010

 

2008

2009

2010

total

bărbaţi

femei

total

bărbaţi

femei

total

bărbaţi

femei

Cazuri noi de tumori maligne –persoane în vârstă de <60 de ani

4011

2098

1913

4329

2250

2079

4250

2214

2036

   inclusiv:
60-64

902

473

429

1069

557

512

1237

639

598

65-69

1066

577

489

1102

606

496

955

510

445

70-74

993

514

479

1064

556

508

967

552

415

75 şi peste

1050

534

516

1094

531

563

1091

513

578

Ponderea persoa-nelor în vârstă de <60 de ani, în total cazuri noi de tumori maligne, %

52,7

55,9

49,6

53,8

56,2

51,5

54,1

56,9

51,4

În medie, la 100 mii bărbaţi în vârstă de <60 de ani, revin anual 1095 cazuri noi de tumori maligne, iar în cazul femeilor – 657 cazuri. Maladiile de tumori maligne, la toate grupele de vârstă, este mai sporită la bărbaţi. Cel mai înalt nivel se înregistrează la grupa de vârstă 70-74 ani: 1442 cazuri la 100 mii bărbaţi de vârsta respectivă şi 659 cazuri la 100 mii femei.

Cele mai frecvente localizări ale acestei maladii sunt pielea, traheea, bronhi. Bărbaţii suferă într-o proporţie mai mare de tumori maligne ale buzei şi cavităţii bucale, traheii şi bronhiilor, iar pentru femei este caracteristică o localizare mai frecventă a acestei boli pe piele (vezi tab. 6).

Tabelul 6. Morbiditatea prin tumori maligne pe grupe de vârstă şi localizare, în anul 2010

persoane

Total

inclusiv, pe grupe de vîrstă:

60-64

65-69

70-74

75 şi peste

femei

bărbaţi

femei

bărbaţi

femei

bărbaţi

femei

bărbaţi

femei

bărbaţi

Cazuri noi de tumori maligne

3962

3890

598

639

445

510

415

552

578

513

În anul 2010, în Moldova au fost înregistrate 3109 cazuri noi de tuberculoză, din care 71,2% revin populaţiei masculine. Comparativ cu anul precedent, numărul de cazuri de tuberculoză s-a redus cu circa 3,7% (vezi tab. 7). Cazurile vârstnicilor cu tuberculoză activă înregistrată pentru prima dată reprezintă 16% din total cazuri înregistrate, cel mai mult fiind afectate persoanele în vârstă de 55-64 ani, în special bărbaţii. Din total cazuri de tuberculoză activă 96,9% reprezintă tuberculoza aparatului respirator.

Tabelul 7. Repartizarea cazurilor noi de tuberculoză activă după vârstă şi sex, 2008-2010

 

2008

2009

2010

total

bărbaţi

femei

total

bărbaţi

femei

total

bărbaţi

femei

Total cazuri noi de tuberculoză

3306

2323

983

3227

2248

979

3109

2215

894

inclusiv persoane în vârstă de:
55-64

324

239

85

333

236

97

353

274

79

65 ani şi peste

160

95

65

166

111

55

144

77

67

Incidenţa tuberculozei pentru vârstnici raportată la 100 mii persoane de vârsta respectivă, constituie 36 cazuri pentru populaţia feminină în vârstă de 55 – 64 ani şi 158 cazuri pentru bărbaţi. Pentru populaţia în vârstă de <65 de ani cazurile de tuberculoză activă sunt mai puţin frecvente. 

3. Protecţia socială

Asigurarea socială. Conform datelor Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova, la 01.01.2011, la evidenţa organelor de protecţie socială se aflau 627,1 mii pensionari sau cu 2,5 mii persoane mai mult comparativ cu anul precedent. Din total pensionari, 73,4% reprezintă pensionarii pentru limită de vârstă (vezi fig. 3).

Figura 3. Numărul pensionarilor pentru limită de vârstă (la sfârşitul anului)

87,2% din numărul total de pensionari pentru limita de vârstă au mai mult de 60 de ani. Ponderea femeilor în structura pensionarilor pentru limită de vârstă este de 71,9%, în timp ce ponderea acestora în total vârstnici este de – 65,1% (vezi tab. 8).

Tabelul 8. Pensionari pentru limită de vârstă pe grupe de vârstă şi sex, 2008-2010

 

2008

2009

2010

total

bărbaţi

femei

total

bărbaţi

femei

total

bărbaţi

femei

Pensionari pentru limită de vârstă, mii persoane

455,3

132,4

322,9

457,9

130,4

327,5

460,5

129,4

331,1

     inclusiv pe grupe de vârstă, ani:
<59

66,3

0,8

65,5

62,6

0,6

62,0

58,9

0,4

58,5

60-64

72,9

17,6

55,3

84,7

18,5

66,2

101,8

22,5

79,3

65+

316,1

114,0

202,1

310,6

111,3

199,3

299,8

106,5

193,3

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă, la 01.01.2011, a constituit 836,6 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 4,5% (vezi tab. 9).

Tabelul 9. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă

 

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Mărimea medie a pensiei lunare stabilite pentru limită de vârstă, lei (la sfârşit de an)

218,0

337,0

397,2

457,5

565,8

666,3

800,8

836,6

Pensia pentru limită de vârstă, în % faţă de anul precedent, termeni nominali

130,6

155,0

118,0

115,2

123,7

117,8

120,2

104,5

Pensia pentru limită de vârstă, în % faţă de anul precedent, termeni reali

112,9

137,8

107,3

101,0

109,4

109,8

119,7

96,7

Rata inflaţiei, % (decembrie anul precedent = 100)

115,7

112,5

110,0

114,1

113,1

107,3

100,4

108,1

În anul 2010, valoarea medie lunară a minimului de existenţă pentru pensionari a alcătuit 1184,3 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 15,8% (vezi fig. 4).

Figura 4. Valoarea minimului de existenţă pentru pensionari

Minimul de existenţă pentru pensionari diferă în funcţie de mediul de reşedinţă al acestora. Astfel, minimul de existenţă pentru pensionarii din mediul urban este cu 150 lei mai mare faţă de mediul rural, datorită în special costurilor mai înalte pentru diverse servicii.

Totodată, pensia lunară stabilită pentru limita de vârstă a putut fi acoperită cu minimul de existenţă pentru această categorie de populaţie la nivel de  70,6%, faţă de 78,3% în anul 2009.

Asistenţa socială

Unul din cele mai răspândite servicii sociale acordate persoanelor în etate este deservirea socială la domiciliu a bătrânilor solitari şi persoanelor cu dizabilităţi, care necesită îngrijire din partea unei persoane terţe şi nu au copii apţi de muncă în localitatea unde trăiesc.

În anul 2010, au funcţionat 99 secţii de asistenţă socială, în cadrul cărora activau 2,5 mii persoane. La domiciliu au fost deserviţi 25,6 mii bătrâni şi invalizi (vezi fig. 5).

Figura 5. Asistenţa socială, acordată bătrânilor şi invalizilor la domiciliu

Pe parcursul anului 2010, în Moldova au funcţionat 129 cantine sociale, care zilnic au prestat servicii pentru 5,9 mii persoane. În medie, costul alimentaţiei acordate în cantinele sociale şi al prânzurilor la domiciliu a constituit 14 lei pentru o persoană/zi.

4. Participarea la activitatea economică a persoanelor vârstnice

Potrivit rezultatelor Anchetei forţei de muncă în gospodării pentru anul 2010, numărul persoanelor vârstnice (<60 de ani) active din punct de vedere economic a fost de 65,1 mii, ceea ce constituie 5,3% din totalul persoanelor active şi 13,0% din populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă. Persoanele vârstnice inactive din punct de vedere economic au alcătuit 87% din numărul total al persoanelor din această categorie de vârstă (vezi fig. 6).

Figura 6. Distribuţia persoanelor vârstnice după participarea la activitatea economică

Populaţia ocupată a fost de 64,4 mii, ceea ce constituie 5,6% din totalul populaţiei ocupate. Pentru populaţia ocupată de vârstă înaintată sunt caracteristice diferenţierile notabile existente în repartizarea pe medii, activităţi economice, nivel de instruire etc.

Circa 58,5% din persoanele ocupate de <60 de ani erau din localităţi rurale. Din totalul persoanelor ocupate din mediul rural trei pătrimi activau în agricultură, din care 74 la sută în gospodăria auxiliară proprie. Acest fenomen se explică prin faptul, că, în condiţiile actuale, pentru persoanele în vârstă, munca în agricultură constitue o modalitate sigură de completare a veniturilor.

Durata efectivă a săptămânii pentru persoanele vârstnice ocupate a constituit circa 34 ore. Distribuţia după durata efectivă a săptămânii evidenţiază că 48,4% din numărul persoanelor ocupate din această categorie de vârstă au lucrat câte 40 ore şi mai mult pe săptămână, iar peste 41% din persoane au lucrat pe parcursul săptămânii 20-40 ore.

În distribuţia populaţiei vârstnice după statutul profesional au predominat salariaţii (57,1%), urmaţi de lucrătorii pe cont propriu (38,3%) (vezi tab. 11).

Tabelul 11. Repartizarea populaţiei ocupate în vârstă de <60 de ani după statutul profesional, în %

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Populaţia ocupată

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

      din care:
Salariaţi

16,2

18,0

24,8

24,9

23,7

30,5

31,2

40,1

54,7

57,1

Lucrători pe cont propriu

72,3

70,6

72,1

73,6

75,0

64,7

63,9

55,5

41,4

38,3

Alţii

11,5

11,4

3,1

1,5

1,3

4,8

4,4

4,4

3,9

4,5

5. Nivelul de trai al gospodăriilor cu vârstnici

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, în anul 2010, din totalul gospodăriilor cercetate, fiecare a cincia gospodărie are în componenţa sa cel puţin o persoană în vârstă de peste 60 de ani. Din totalul gospodăriilor cu vârstnici, 60,8% se regăsesc în mediul rural şi respectiv 39,2% în mediul urban. Repartizarea gospodăriilor de vârstnici după numărul de persoane în gospodărie relevă o preponderenţă a gospodăriilor formate dintr-o singură persoană (63,7%), gospodăriile formate din 2 persoane fiind în proporţie de 36,1%.

Veniturile gospodăriilor cu vîrstnici sunt determinate de mai mulţi factori. Dacă în medie o gospodărie în componenţa căreia este cel puţin o persoană în vârstă de <60 de ani dispune de 1176,2 lei lunar pe o persoană, atunci într-o situaţie mai bună se află gospodăriile din mediul urban, cu un venit lunar de 1350,2 lei faţă de 1065,1 lei în rural.

Principala sursă de venit sunt prestaţiile sociale – 47,1% din veniturile lunare ale gospodăriilor cu vârstnici. Totodată, plăţile salariale constituie, în medie, 25,2% din veniturile acestei categorii de gospodării, iar activitatea individual agricolă – 11,4%. Transferurile din afara ţării contribuie la formarea veniturilor gospodăriilor cu vârstnici în proporţie de 9,2%.

Situaţia vârstnicilor este diferită, în funcţie de componenţa gospodăriei. Astfel, gospodăriile formate numai din vârstnici sunt într-o situaţie mai bună decât vârstnicii care locuiesc în gospodării extinse (vezi tab. 12). O explicaţie ar fi faptul că aceste gospodării sunt numeroase, iar veniturile vârstnicilor sunt o sursă de venit pentru toată gospodăria.

Tabelul 12. Structura veniturilor disponibile pentru gospodăriile cu vârstnici

 

Gospodării numai cu vârstnici

Gospodării cu vârstnici şi alte persoane

Total

Urban

Rural

Total

Urban

Rural

Total venituri disponibile (medii lunare pe o persoană), lei

1247,5

1400,4

1150,9

1129,5

1317,6

1008,7

 inclusiv în % pe surse de formare:
Venit din activitatea salariată

9,7

15,7

5,1

36,5

49,5

25,5

Venit din activitatea individuală agricolă

10,7

2,3

17,2

11,9

1,8

20,4

Venit din activitatea individuală non-agricolă

0,3

0,4

0,2

4,5

4,8

4,2

Venit din proprietate

0,2

0,5

0,0

0,0

0,0

0,0

Prestaţii sociale

69,2

69,3

69,1

31,1

31,3

30,9

Alte venituri

9,9

11,9

8,4

16,1

12,8

18,9

   transferuri din afara ţării

3,8

4,9

2,9

13,1

9,1

16,5

Pentru gospodăriile formate numai din vârstnici, principala sursă de existenţă sunt prestaţiile sociale (69,2%). Dat fiind că o parte din vârstnici sunt economic activi, veniturile acestora au la bază şi alte surse de venit, cum ar fi activităţile salariale (9,7%) şi activitatea individuală agricolă (10,7%). În cazul gospodăriilor în componenţa cărora sunt persoane în etate, dar şi alţi membri ai familiei, cele două surse au un aport relativ apropiat (31,1% şi respectiv 36,5%).

Vârstnicii sunt una din cele mai vulnerabile categorii de populaţie. În anul 2010, sub pragul sărăciei s-au plasat 21,9% din populaţia ţării, iar în cazul vârstnicilor, practic, fiecare a patra persoană este săracă. Circa 75% din gospodăriile de vârstnici sărace provin din mediul rural şi se confruntă cu un risc al sărăciei absolute în proporţie de 31,7%, comparativ cu 16,5% în cazul gospodăriilor de vârstnici din mediul urban.

Figura 7. Rata sărăciei pentru gospodăriile cu vârstnici în anul 2010

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu vârstnici sunt determinate de mărimea veniturilor disponibile. În medie, o gospodărie cu vârstnici cheltuie lunar 1243,3 lei per persoană. Cu un nivel mai mare al cheltuielilor de consum se evidenţiază mediul urban, în care acestea au înregistrat 1455,5 lei, iar în mediul rural cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici au însumat 1108 lei lunar.

Preponderent cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici sunt destinate necesarului de consum alimentar (46,0%) după care urmează cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei – 19,5%, îngrijire medicală şi sănătate – 8,8%, îmbrăcăminte şi încălţăminte – 8,3%. Celelalte cheltuieli au revenit pentru dotarea locuinţei – 3,8%, comunicaţii – 3,4% şi transport – 3,3%.

Gospodăriile formate doar din persoane în etate cheltuie lunar 1321,4 lei per persoană sau cu 10,8% mai mult comparativ cu gospodăriile în componenţa cărora sunt şi alţi membri. Totodată, persoanele din gospodării formate numai din vârstnici cheltuie mai mult pentru procurarea produselor alimentare, întreţinerea locuinţei şi servicii de sănătate (vezi tab. 13).

Tabelul 13. Structura cheltuielilor de consum a vârstnicilor în anul 2010

 

Gospodării numai cu vârstnici

Gospodării cu vârstnici şi alte persoane

Total

Urban

Rural

Total

Urban

Rural

Total cheltuieli de consum(medii lunare pe o persoană), lei

1321,4

1550,4

1176,5

1192,3

1394,0

1062,8

         inclusiv , %

 

 

 

 

 

 

produse alimentare

48,4

46,2

50,3

44,3

42,8

45,5

îmbrăcăminte, încălţăminte

5,8

4,5

6,8

10,1

9,1

11,0

întreţinerea locuinţei

22,3

24,2

20,8

17,5

17,8

17,3

dotarea locuinţei

4,2

3,7

4,7

3,4

2,7

4,0

sănătate

11,1

12,6

9,8

7,2

6,8

7,6

transport şi comunicaţii

3,9

4,6

3,3

8,6

9,8

7,7

alte bunuri şi servicii

4,3

4,1

4,4

8,9

11,0

6,9

Achitarea serviciilor rămâne a fi o povară grea pentru gospodăriile ţării, dar mai cu seamă pentru cele în componenţa cărora sunt vârstnici. Astfel, nouă din zece gospodării întâmpină greutăţi la achitarea agentului termic; patru din zece gospodării – la achitarea gazelor naturale şi mai bine de ¼ din aceste gospodării – la achitarea facturilor pentru energia electrică. Ca rezultat, în mediul urban, 35,4% din gospodării formate numai din persoane în etate şi 34,7% din gospodării mixte, apreciază condiţiile de trai ca fiind rele sau foarte rele, pe când în sate, unde o bună parte din gospodării nu dispun de comodităţi, 24,7% din gospodării de vârstnici şi 19,8% din gospodării mixte, apreciază condiţiile de trai ca fiind rele sau foarte rele.

Comparativ cu anul precedent, 67,1% din gospodării cu vârstnici au menţionat că trăiesc la fel, 27,3% – mai rău sau mult mai rău şi numai 5,6% au afirmat că trăiesc mai bine.

Condiţiile de trai ale gospodăriilor cu vârstnici. Asigurarea cu spaţiu locativ nu este o problemă pentru vârstnici. Majoritatea gospodăriilor cu vârstnici (99,7%), deţin în proprietate locuinţă personală, iar circa 75,7% din gospodării locuiesc în case individuale şi 23,4% în apartamente separate.

Gospodăriile cu vârstnici se dovedesc a fi în condiţii mai puţin avantajoase vis-a-vis de nivelul de dotare şi confort al locuinţelor deţinute. Dacă 43% din totalul gospodăriilor din Moldova dispun de baie sau duş în locuinţă, atunci în cazul gospodăriilor cu vârstnici doar 28% dispun de aceste comodităţi. Situaţia este similară dacă ne referim şi la dotarea cu apeduct şi sistem de canalizare (vezi fig. 8).

Figura 8. Dotarea locuinţelor cu principalele comodităţi, a.2010

Există diferenţe semnificative în dotarea cu principalele comodităţi ale gospodăriilor de vârstnici de la sat şi oraş. Dat fiind că construcţiile de locuinţe de tip bloc presupun şi conectarea la reţelele de alimentare cu apă, canalizare şi termoficare, respectiv gospodăriile cu vârstnici din mediul urban locuiesc în condiţii mult mai bune decât cele din mediul rural. Astfel, în mediul urban, 86,9% dispun de apeduct, 78,9% – de gaze din reţea publică, 80,7% – de sisteme de canalizare şi mai bine de 50 la sută – baie şi încălzire centrală sau autonomă. În schimb, la sate, doar una din zece gospodării dispun de apeduct, de baie sau duş în interior. 70,0% din gospodării folosesc butelia de gaz lichefiat, iar 5,1% în general nu dispun de gaze. Toate acestea sunt cauzate de mai multor factori, principalii fiind posibilităţile financiare limitate, existenţa unor alternative, cum ar fi utilizarea sobelor sau aprovizionarea cu apă de la cişmea, fântână etc.

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: